Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. Agenţia Naţională Antidrog, instituţia cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula activităţi de informare asupra riscurilor consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă, precum şi pentru a sensibiliza populaţia cu privire la necesitatea respectării cadrului legislativ care interzice fumatul în spaţiile publice. Specialiştii agenţiei se adresează, în primul rând, adolescenţilor şi tinerilor, categoria de vârstă mai vulnerabilă la consumul de tutun, inclusiv la fumatul pasiv.
În fiecare an, în această zi, Agenţia Naţională Antidrog, prin centrele sale teritoriale, vine în sprijinul populaţiei, cu informaţii privind renunţarea la consumul de tutun şi beneficiile aduse de spaţiile fără fum de ţigară.
În acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a propus contracararea încercărilor industriei tutunului de a submina Convenţia – cadru a OMS privind controlul tutunului: „Stop interventiei industriei tutunului ”.
Prin Legea nr. 332/2005, România a ratificat Convenţia-cadru a Organizaţei Mondiale a Sănătăţii pentru controlul tutunului (publicată în Monitorul Oficial nr. 1088 din 2 decembrie 2005).
Conform celui mai recent Studiu naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri” – ESPAD, realizat în România în anul 2011 de Agenţia Naţională Antidrog şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, prevalenţa consumului de tutun până la vârsta de 16 ani a fost de 52%, înregistrându-se o scădere faţă de anii anteriori, după cum urmează: anul 2007 (54%), anul 2003 (64%) şi anul 1999 (57%). Media înregistrată pentru toate ţările participante în studiul ESPAD 2011 a fost de 54%.
Consumul de ţigări în ultimele 30 de zile a înregistrat o fluctuaţie ascendentă în 2011, faţă de 2007 (29% versus 25%), oarecum similară cu fluctuaţia înregistrată în 2003 faţă de 1999 (28% versus 24%), media ţărilor ESPAD fiind de 28%.
Pentru studiul ESPAD 2011 realizat în România, s-au luat în considerare adolescenţii născuţi în anul 1995, eşantionul fiind de 2770 de elevi (din care 1279 băieţi şi 1491 fete), selectaţi dintr-un eşantion de 149 şcoli (268 clase a IX a şi a X a). Perioada de colectare a datelor a fost iunie 2011.
Conform Studiului în Populaţia Generală privind prevalenţa consumului de droguri la nivel naţional, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2010, raportul între populaţia fumătoare de sex masculin şi cea de sex feminin rămâne de aproximativ 2:1.
Între rezultatele celor trei studii în populaţia generală, în privinţa numărului de ţigări fumate zilnic, media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeaşi tendinţă: o scădere a pragului mediu de debut pentru generaţia tânără (15 – 34 ani), în raport cu generaţia adultă (35 – 64 ani) şi cu valoare mai mică pentru persoanele de sex masculin (în 2010 – 17,57 ani), faţă de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani).
Tutunul cauzează anual moartea a peste 6 milioane de oameni, dintre care peste 5 milioane sunt fumători şi foşti fumători.
În România, 15% dintre decese sunt cauzate de fumat (24% la bărbaţi şi 6% la femei).
Mortalitatea prin cancer pulmonar, boală despre care 98,3% dintre adulţii români ştiu că este provocată de fumat, aproape s-a triplat în ultimii 25 de ani.
Factorii de risc care conduc la consumul de tutun sunt: debutul timpuriu al consumului de tutun, normele sociale favorabile comportamentelor de consum, disponibilitatea produselor din tutun, atitudini şi comportamente familiale permisive faţă de consumul de tutun, absenţa unor legături familiale de tip emoţional-suportiv, anturajul.
Fumatul pasiv, unul dintre cele mai grave efecte ale fumatului – inhalarea fumului de ţigară de către persoanele nefumătoare, un comportament la fel de nociv.
Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice.
Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. Specialiştii consideră că expunerea femeilor însărcinate la fumul de ţigară determină o greutate scăzută a copilului la naştere. Ca răspuns instituţional de prevenire a consumului de tutun, Agenţia Naţională Antidrog recomandă o serie de factori de protecţie, precum canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun., promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie, dezvoltarea abilităţilor sociale ca suport atitudinal şi comportamental autonom şi raţional faţă de ceilalţi, protejarea oamenilor şi în special a copiilor faţă de consecinţele consumului de tutun, dferirea de ajutor fumătorilor în vederea renunţării la fumat și promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.
