Scriitorul Vasile Ernu a adus în Bacău cea mai recentă carte a sa, Generația canibală, un volum impresionant despre realitățile dure ale tranziției postcomuniste. Lansarea a avut loc într-un cadru animat de discuții despre trecut și prezent, unde autorul a împărtășit cu publicul reflecții despre schimbările sociale ale anilor ’90. Cartea, o cronică intensă și captivantă a unei epoci de transformări radicale, este disponibilă în librăria Cărturești.
„Vasile Ernu a analizat, cu finețe, pe cifre și cu observații din teren, la firul ierbii, mutațiile produse după anii 90, descriind probleme reale ale societății românești, cu cauzele și efectele inerente, insistând asupra nevoii de a asculta vocea tăcută a celor mulți. Care nu trebuie neglijați. Care au nevoie de repere solide, precum educația, sentimentul apartenenței, demnitatea, recunoașterea muncii etc. O pledoarie consistentă și convingătoare, plină de umor, din care avem ce învăța cu toții.” – Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău
Prezent la eveniment, Bogdanel a subliniat impactul profund al cărții, considerând-o o mărturie necesară despre anii ’90:
„Vasile Ernu a adus în Bacău „Generația canibală”, ultima sa carte: un „manual” al supraviețuirii în anii complicați ai tranziției, în paginile căruia – sub o formă sau alta – ne regăsim cam toți. Cartea începe cu un avertisment abrupt: vorbind despre substanța realităților istorice ale anilor ’90 şi a celor ivite/consemnate în munca de pe teren, Vasile scrie „Suntem din alt film şi conjunctural ne-am trezit într-un film străin (…) Noi nu jucăm în propriul film. Mai devreme sau mai târziu va trebui să înțelegem asta”.
Sentimentul că eşti într-un film te acaparează, în cele din urmă, şi te însoțeşte pe tot parcursul cărții care, în pofida celor peste 500 de pagini, se citeşte pe nerăsuflate. Pelicula se derulează fluid şi captivant. Dincolo de zecile de actori şi figuranți distribuiți de Vasile în tot felul de roluri şi „misiuni”, fundalul mi se pare foarte important şi e surprins convingător, cu măiestria cu care un arheolog decupează falii din trecut, excavând de acolo artefacte care ne fac să înțelegem mai bine ce ne-a fost dat să trăim – o perioadă scurtă de timp, în care s-au întâmplat colosal de multe lucruri, iar intensitatea transformărilor la care am fost supuşi a făcut ca unii să nu supraviețuiască blestematei noastre tranziții. În procesiunea inevitabilă către capitalism apare o nouă categorie socială, cea a disponibilizaților, odată cu falimentarea fabricilor care au făcut faima comunismului: cu ei, şi dramele sociale imense care au jalonat anii ’90.” a transmis Lucian Bogdanel
