Scandalul monstru – pentru ca tinde sa devina unul de acest fel – al modificarilor operate, pe sest, in Codul Penal de catre USL reprezinta, intre altele, o colosala proba de ridicol. Intai de toate, competenta initiatorilor asa-zisului „proiect de amnistiere” este departe de a fi una circumscrisa fenomenului juridic. Deputatul Madalin Voicu, la baza un soi de lautar cu mai multe ghiuluri, s-a definit tot timpul drept un iubitor de frumos, un parlamentar peste medie din punctul de vedere al culturii generale, un deputat animat de latura spirituala a unei etnii din ale carei probleme si-a faurit un justificat portdrapel. Un om fara nicio legatura cu materia, altfel laborioasa, a dreptului penal.
Colegul intru sustinerea proiectului de amnistiere e ceva mai prejos: demn reprezentant al minoritatii rome, Nicolae Paun prezideaza astazi Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale de la Camera Deputatilor. Paun activeaza, de asemenea, in doua subcomisii – una pentru romi, a doua pentru demnitate umana. O prima concluzie atesta, indubitabil, ca doi romi cu valente artistice s-au pus pe fapte mari atunci cand au decis sa sustina proiectul modificarii Codului Penal, in sensul introducerii amnistierii anumitor pedepse subsumate unei limite de timp (6-7 ani). Cine o fi scris, insa, proiectul cu pricina? Tot cei doi „lautari” intr-ale dreptului penal?
O a doua observatie atrage dupa sine constatarea ca USL n-a gasit de cuviinta un moment mai bun pentru operarea modificarilor la Codul Penal decat luna cadourilor, decembrie, cand toti romanii au in cap bradul, porcul, masa de Craciun, Revelionul si multe alte preocupari domestice de acest tip. Care sa fi fost imperativul unui asemenea demers? Era o problema de siguranta nationala trecerea, prin Camera Deputatilor, a proiectului amnistierii? Suferea Romania un prejudiciu ireparabil daca dezbaterea proiectului era lasata pentru inceputul anului viitor? Intram, la sigur, in Schengen daca deputatii voteaza proiectul inca din decembrie 2013? Nici vorba. Caracterul „palmat” cu care Comisia juridica a aprobat – la ceas de seara – modificarile aduse Codului Penal este de natura a evidentia adevaratele deziderate ale initiatorilor proiectului privind amnistierea, precum si a celor care au amendat – la greu – codul amintit. Faptul ca parlamentarii nu s-au deranjat sa solicite opinia unor foruri cardinale din sistemul judiciar (Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Asociatia Magistratilor, de ce nu DNA etc) arata, odata-n plus, ca intentiile alesilor au fost departe de a fi de buna-credinta.
Este uimitor cum supermajoritatea pe care USL o are in Parlament face tot ceea ce este omeneste posibil pentru a recredibiliza anatemele pe care seful statului – Traian Basescu – le profereaza in directia oamenilor din Legislativ. Cu o imagine facuta praf de ani de zile de smenuri si combinatii dincolo de limita legii, parlamentarilor nostri le mai lipsea sa se transforme in instanta juridica: sa decida cine si cum merita amnistiat, in ce conditii, ce sunt incompatibilitatea/conflictul de interese, cine are sau n-are statut asimilat functionarului (oficiului) public etc. Cu premierul Ponta plecat strategic in Africa de Sud, pentru a mima necunoasterea jocurilor facute acasa de deputatii din falanga USL, oamenii Uniunii de la Camera si-au dat in petec, reconfirmand ipoteza conform careia principala problema a penalilor din PSD si PNL a fost, este si, probabil, va fi subordonarea justitiei si a institutiilor arondate sistemului judiciar.
Deputatii bacauani au pus umarul, previzibil, la matrasirea Codului penal in conformitate cu cerintele sefilor USL. Cu exceptia absentilor Vlase, Vreme, Avram si Ciubotaru, toti ceilalti deputati USL Bacau au votat in favoarea proiectului promovat de „lautarii” in drept Voicu & Paun. De la penelistul Ionel Palar, pana la pesedistul Cosmin Necula, deputatii USL si-au insusit, cu asupra de masura, manopera siluirii Codului penal in sensul betonarii propriilor imunitati si demonetizarii principalelor institutii menite a-i investiga, asa cum este, de exemplu, ANI. Dimensiunea de 70 la suta a USL tinde sa devina o calamitate, cand ar fi putut foarte bine sa fie un argument esential in favoarea promovarii unor reforme si legi menite a impulsiona economia autohtona, aflata pe moment in piuneze.
Vezi AICI cum au votat deputatii din Bacau
