Guvernul a stabilit, printr-un Memorandum, prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 cu încă doi ani, respectiv până la 31 decembrie 2017.
În acest sens, Ministerul Justiției va elabora, până în decembrie 2015, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea HG nr. 215/2012, act normativ prin care a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2012-2015. Noul proiect de Hotărâre va include aspecte privind prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție, introducerea recomandărilor cu caracter general desprinse din misiunile de evaluare realizate în administrația publică și a măsurilor prioritare din perspectiva aplicării Strategiei Naționale Anticorupție în perioada 2016 – 2017 și instituirea obligației instituțiilor publice de a actualiza planurile sectoriale anticorupție.
Prin Memorandumul aprobat miercuri s-a stabilit, de asemenea, realizarea evaluării ex-post a impactului Strategiei Naționale Anticorupție, până la sfârșitul anului 2016, prin contractarea unui audit extern independent.
Pentru asigurarea finanțării aplicării Strategiei în perioada 2016 – 2017, vor fi finalizate demersurile pentru atragerea de finanțare europeană și vor fi încheiate parteneriate cu alte instituții publice. Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA), cu un buget de 658,29 milioane de euro, este o oportunitate de accesare a fondurilor europene în scopul consolidării mecanismelor de prevenire a corupției. Ministerul Justiției pregătește un proiect care să asigure aplicabilitatea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020 având în vedere că în luna septembrie este așteptată lansarea unui apel de proiecte în cadrul POCA.
Tot prin Memorandumul aprobat astăzi, Guvernul a stabilit continuarea misiunilor de evaluare tematică a gradului de implementare a măsurilor anticorupție în cadrul instituțiilor publice (în cei trei ani și jumătate de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 din administrația publică locală), precum și elaborarea proiectului viitoarei strategii anticorupție 2018-2020. Până în prezent, beneficiul major al aplicării Strategiei Naționale Anticorupție a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2500 de instituții publice, respectiv ministere, primării, autorități independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiției pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.
Un alt beneficiu al aplicării Strategiei este stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție. Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autoritățile specializate – DNA, ANI și Direcția Generală Anticorupție – contribuie la eficiența acestor autorități. Introducerea legislației privind confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creștere a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia recuperării prejudiciului.
O evoluție relevantă s-a înregistrat în implementarea la nivel local a Strategiei, urmare a unui parteneriat încheiat între Ministerul Justiției și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Începând cu 2013, 2273 de unități administrativ-teritoriale, adică circa 70% din totalul de 3228, au desemnat persoane care să coordoneze implementarea măsurilor preventive din Strategia Națională Anticorupție, iar 620 de unități administrativ-teritoriale au elaborat și transmis planuri sectoriale privind implementarea Strategiei.
Un alt aspect important vizează mecanismul deja instituționalizat prin Strategia Națională Anticorupție de evaluare reciprocă între instituțiile publice. Acest mecanism replicat la nivel național a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției. În urma evaluărilor a rezultat o serie de concluzii privind prioritățile strategice pe termen scurt și mediu, între care:
Există structuri consolidate de control intern și de audit, precum și de specializare a analizei de risc instituționale și promovarea integrității: Direcția Generală Anticorupție, Direcția de Integritate de la ANAF sau structuri similare din Ministerele Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Sănătății, Educației. Este nevoie, în continuare, de consolidarea structurilor de control și audit, precum și a celor cu rol de prevenire a corupției, continuarea acțiunilor privind educația anticorupție, recuperarea prejudiciilor, în special în faza de gestiune a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate. Proiectul de lege pentru înființarea unei agenții specializate în administrarea bunurilor indisponibilizate se află în procedură parlamentară.
Este în curs de reglementare operaționalizarea, la nivelul ANI, a sistemului PREVENT, al cărui scop este să preîntâmpine situațiile de conflict de interese în procedurile de achiziții publice. Implementarea Strategiei Naționale Anticorupție beneficiază de implicarea tuturor entităților relevante pentru obiectul de reglementare al strategiei: administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții independente și autorități anticorupție, mediul de afaceri și organizațiile non-guvernamentale.
