În funcție de activitățile întreprinse la locul de muncă, oamenii sunt predispuși la a lua mici pauze, spre disperarea angajatorului. Multi dintre angajatori nu sunt de acord ca angajații să ia pauze, altele față de pauza de masă prevăzută în program, crezând că se poate aduce plus valoare sau productivitate mai mare dacă vor continua să lucreze.
Dacă analizăm studiile făcute de diferite publicații de profil, vom vedea că un angajat pierde în medie 1.7 ore pe pauze din cele 8.5 ore prevăzute în medie în contractul colectiv de muncă.
Business Insider scria că o mare parte din timpul petrecut în pauze este alocat discuțiilor cu prietenii, vizionarea a diferite fotografii pe rețelele de socializare, cititul fluxurilor de știri. Alții practică tot felul de jocuri de noroc cu rotiri gratuite fara depunere.
Am putea să-i dăm crezare angajatorului că majoritatea angajaților se abat de la tascurile zilnice în scopuri personale și au un randament scăzut la locul de muncă.
Doar că nu este chiar așa. Conform unor studii, pauzele mici luate de angajați nu scad productivitatea. Oamenii simt nevoia de pauză atunci când sunt obosiți, când fac lucruri epuizante. Ori, dacă angajatorii pun presiune pe angajați în acest context de oboseală, există riscul ca oamenii să clacheze.
Pauzele mici îi ajută pe oamenii prinși în câmpul muncii să înfrunte oboseala resimțită și să fie mai concentrați pe tascurile pe care le au de îndeplinit în timpul programului.
În funcție de mediul de lucru, angajații simt nevoia de relaxare chiar și pentru cinci minute, prilej cu care se ridică de la birou sau iau o pauză de țigară, socializează cu colegii sau cei dragi și astfel se încarcă cu energie pentru următoarea rundă de activitate.
Studiile spun că oamenii mai relaxați și fericiți sunt mai productivi. Este important ca angajații și angajatorii să nu fie excesivi în acțiunile lor. Angajații să nu profite de bunăvoința angajatorului și să stea mai mult prin pauze. Cum nici angajatorul nu ar trebui să fie foarte strict cu programul și să monitorizeze fiecare mișcare a angajatului.
Se poate întâmpla ca în timpul unei astfel de pauze, unui angajat să îi vina o ideea creativă, productivă și să aducă plus valoare la locul de muncă. Există premise favorabile ca productivitatea lui să crească în urma pauzelor.
Nu trebuie să uităm că fiecare om se poate confrunta cu multiple probleme personale, care se pot reflecta la job! Însă ajutorul moral primit din partea colegilor și angajatorului îl pot motiva să lucreze mai bine.
Pentru a nu pica în extreme, cel mai indicat ar fi ca în cadrul companiei să existe un regulament de ordine interioară bine definit pe valori reale și conjucturale. Să existe o flexibilitate din partea angajatorului, dar și o responsabilitate din partea angajatului. Doar așa lucrurile pot evolua în echilibru între pauză, productivitate, performanță, profit.
Pauzele mici și dese chiar sunt cheia marilor succese dacă nu se exagerează. Dacă angajatorul arată că-i pasă de sănătatea angajaților, aceștia din urmă vor fi mai responsabili când vor lua micro-pauzele și vor da un randament mai bun în cadrul firmei. Pauzele mici și dese sunt necesare!