Parlamentul a adoptat miercuri, 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic, după o dezbatere de aproximativ doi ani. Cele mai importante prevederi se referă la dezvoltarea durabilă și sănătoasă a pădurilor din România, sprijinirea industriei prelucrătoare autohtonă, asigurarea nevoilor de încălzire a populației, susținerea micilor proprietari de pădure, precum și combaterea tăierilor ilegale.
Una dintre prevederile importante ale noului Cod se referă la administrarea judicioasă a fondului forestier naţional, pe baza principiului teritorialităţii. Devine, astfel, prioritară administrarea micilor proprietăţi forestiere de până la 10 ha pentru care, în prezent, nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice (circa 500.000 ha). Studiile arată că din această zonă provin mare parte din tăieriile ilegale din pădure.
„A fost o dezbatere de aproximativ doi ani, în care asociațiile profesionale, specialiști, ONG-uri, reprezentanți de marcă ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, producători de mobilă, întreprinderi de exploatare, proprietari de păduri s-au implicat cu seriozitate și responsabilitate pentru elaborarea noului Cod, într-o formulă care să fie agreată și chiar susținută de cei interesați”, a aprecizat ministrul Grațiela Gavrilescu.
Potrivit noului Cod Silvic, vânzarea masei lemnoase se va face în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, pornind de la următoarele principii: valorificarea superioară a masei lemnoase; valorificarea masei lemnoase pe picior se va face doar către operatori economici atestati; sprijinirea dezvoltării satului românesc prin prelucrarea locală a masei lemnoase; prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase necesare încălzirii locuinţelor populaţiei; transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase; obligativitatea prelucrării de către operatorii comerciali, în proporție de 40%, a bușteanului achiziționat; măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie şi asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri de stat; aceştia vor avea drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.
„Vă pot promite că acest act normativ asigura și în continuare transparența pe care cu toții ne-o dorim în acest domeniu atât de ”sensibil” al silviculturii. Prin Ordin al Ministrului vom înființa Consiliul Național pentru Silvicultură, ca organizație profesională fără personalitate juridică, din care vor face parte reprezentanți ai principalelor entități care au contribuit la elaborarea Codului. Va fi, cu siguranță, un Consiliu viu, activ, care va avea un rol major atât în elaborarea, în primă instanță, a Normelor de aplicare a Codului, cât și, ulterior, în respectarea lor și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu”, a adăugat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Suprafața fondului forestier național va fi lărgită potrivit noului cod. În acest sens, vor fi incluse în categoria ”pădure” şi, implicit, în fondul forestier naţional, plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare. Suprafaţa este estimată la 60.000 ha, suprafeţe care se vor supune regimului silvic. Potrivit ministrului Grațiela Gavrilescu, „în contextul dezvoltării durabile pe care, ca stat membru, ne-o asumăm, pădurea este nu doar un bun național de o valoare inestimabilă, ci și un obiectiv de securitate națională, care trebuie tratat ca atare de fiecare dintre noi, indiferent de statutul pe care îl avem”.
Prezentul Cod stabilește temeiul legal în bază căruia va fi aprobată Strategia Forestieră Națională. Aceasta are ca principal obiectiv creșterea gradului de împădurire, creșterea locurilor de muncă în sector prin lucrări de împăduriri, corectarea de torenți și accesibilizarea fondului forestier.
