La data de 06 iunie a.c, un echipaj de poliție din cadrul Serviciului Rutier Bacău a depistat pe DN 2-E 85, în afara localității Dumbrava, un conducător auto de 21 de ani, din comuna Horgești, în timp ce conducea un autoturism cu viteza de 178 km/h.

          Polițiștii l-au sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.900 de lei, iar ca măsură complementară i-a fost reținut permisul de conducere pentru o perioadă de 120 de zile.

Firmele lui Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, au înregistrat în anul 2022 o cifră de afaceri care a depășit un miliard de euro, în timp ce profitul a ajuns la aproape 300 de milioane de lei. Acest succes vine într-un an în care constructorul moldovean a câștigat contracte pentru 9 dintre cele 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei A7, iar în 2023 a obținut un al zecelea lot, precum și pentru secțiunea Margina – Holdea din Autostrada Lugoj – Deva (A1). Potrivit estimărilor realizate de Economedia, valoarea contractelor încheiate de cel mai bun constructor român cu CNAIR se apropie de 5 miliarde de euro.

Cele trei mari companii deținute de antreprenorul Dorinel Umbrărescu, respectiv Spedition UMB, SA&PE Construct și Tehnostrade, au realizat anul trecut afaceri în valoare totală de 5,43 miliarde lei (echivalentul a 1,1 miliarde de euro), înregistrând o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent.

Cele mai mari afaceri au fost raportate de Spedition UMB, de 2,13 miliarde lei, în creștere cu 61%, de la 1,32 miliarde lei în 2021. Compania a raportat anul trecut un profit net de 137,8 milioane lei, în creștere cu 363%, de la 29,7 milioane lei în 2021. Numărul de angajați a ajuns la 46, o creștere de 9%, de la 42 în 2021.

Tehnostrade a raportat afaceri de 1,7 miliarde lei în 2022, în creștere cu 39%, de la 1,22 miliarde lei în 2021. Profitul companiei a fost de 147,9 milioane lei anul trecut, în creștere cu 3%, de la 142,8 milioane lei în 2021, iar numărul de angajați a crescut cu 51%, de la 2.259 în 2021 la 3.423 în 2022.

În ceea ce privește SA&PE Construct, afacerile au crescut cu 59%, la 1,6 miliarde lei, de la un miliard lei în 2021. Profitul a ajuns la 12,9 milioane lei, de la 7,8 milioane lei în 2021, după o creștere de 65%, iar numărul de angajați a scăzut cu 79%, de la 14 la 3 angajați.

Contractele pe care CNAIR le derulează cu Umbrărescu:

• Autostrada Lugoj – Deva, lotul 2 Margina – Holdea (9 km, din care 2 km cu tuneluri) – 1,8 miliarde lei
• Autostrada Transilvania, lotul Mihăești – Zimbor (30 km) – 1,6 miliarde lei
• Autostrada Transilvania, lotul Zimbor – Poarta Sălajului (12 km) – 836 milioane lei
• Autostrada București Nord A0, lotul 2 (19 km) – 831 milioane lei
• Autostrada București Nord A0, Lotul 4 (4,5 km) – 312 milioane lei
• Drum Expres Craiova – Pitești, lot 3 (32 km) – 780 milioane lei (suplimentare de 110 milioane lei)
• Drum Expres Craiova – Pitești, lot 4 (32 km) – 617 milioane lei
• Drum Expres Brăila – Galați (12 km) – 371 milioane lei
• Autostrada Modovei A7, Lotul 1 Buzău – Focșani (4,6 km) – 689 milioane lei
• Autostrada Modovei A7, Lotul 2 Buzău – Focșani (30,8 km) – 1,3 miliarde lei
• Autostrada Modovei A7, Lotul 3 Buzău – Focșani (36,1 km) – 1,4 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 4 Buzău – Focșani (10,94 km) – 760 milioane lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 1 Focșani – Bacău (36 km) – 2,66 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 2 Focșani – Bacău (39 km) – 2,8 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 3 Focșani – Bacău (22 km) – 1,7 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 1 Bacău – Pașcani (30 km) – 1,8 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 2 Bacău – Pașcani (19 km) – 1,4 miliarde lei
• Autostrada Moldovei, A7 Lotul 3 Bacău – Pașcani (29 km) – 1,7 miliarde lei
• Centura Galați (30 km) – 705 milioane lei
• Podul peste Siret Cosmești – 185 milioane lei.

O dubla tragedie a fost descoperita luni, in centrul Bacaului, de politistii bacauani. Acestia au fost chemati de un vecin, din cauza unui miros intepator care venea de la un apartament situat chiar langa magazinul Luceafarul din Municipiul Bacau.

Pompierii au fost chemati pentru a deschide usa. Doua femei decedate au fost gasite in apartament:

„La data de 5 iunie a.c., polițiștii Secției 2 Poliție Bacău au fost sesizați de către un bărbat, de 68 de ani, din localitate, despre faptul că, din dreptul unui apartament din blocul de locuințe se simte un miros înțepător. La fața locului a fost solicitată intervenția pompierilor, iar la pătrunderea în locuință au fost identificate 2 femei decedate.Polițiștii au stabilit identitatea celor două persoane, respectiv o femeie, de 69 de ani și una, de 46 de ani. Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt.” ne-a transmis Catalina Paduraru – purtator de cuvant IPJ Bacau

Potrivit PRO TV, mama în vârstă de 69 de ani era un fost medic specializat în diabetologie. Fiica ei avea 46 de ani. Date fiind informațiile preliminare, se iau în considerare ipotezele sinuciderii sau a unei crime urmate de sinucidere. Descoperirea terifiantă a avut loc într-un apartament din zona magazinului Luceafarul, unde mama și fiica locuiau împreună. Pompierii au forțat ușa, după ce vecinii, alertați de mirosul neplăcut, au sunat la numărul de urgență 112.

Locatarii au început să fie îngrijorați acum două săptămâni, atunci când au simțit pentru prima dată mirosul, și inițial au încercat să ia legătura cu proprietarii apartamentului.

Femeie: „Am mers la poliţie, jos, au zis să mai aşteptăm, au zis că poate e de la un animal. Nu se mai putea locui, mirosul e foarte pătrunzător, îţi simţi buzele, limba.”

Bărbat: „Am dat mesaje şi fetei, duminică spre luni, n-am primit nimic. La fel, şi telefoane, am dat şi eu şi vecina, şi poliţia, nimic. Când au spart uşa, a ieşit aşa un fum, un miros. Am fugit pe scări, n-am putut suporta. Le-a găsit pe amândouă în pat, în sufragerie, una cu punga pe față.”

Vecinii spun că cele două femei erau foarte retrase. Mama, în vârstă de 69 de ani, era un fost medic diabetolog, șef de secție la Spitalul Județean din oraș. Fiica ei, de 46 de ani, se mutase din București în apartamentul din Bacău, în urmă cu mai bine de 15 ani, după un divorț.

Femeie: „Erau mai introvertite nu vorbeau chiar deloc, dacă te întâlneai cu ele la lift, nu urcau împreună.”

Bărbat: „Erau nişte persoane retrase, nu erau comunicative, o fi având depresie… una.. dar amândouă? Ultima dată le-am văzut în faţa blocului, veneau cu două trolere, sunt vreo două săptămâni jumate, trei săptămâni.”

Sursa: stirileprotv.ro

În vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei, în termen de cel mult 2 ani, Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane din țară, precum Bacau, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, vor stabili zone cu nivel scăzut de emisie, în cadrul căreia vor institui restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor.

Totodată, până în 2040, jumătate din vehiculele folosite la transportul public în muncipiile reședință de județ vor trebui să aibă emisii zero, iar, până la 1 noiembrie 2026, municipiile menționate trebuie să amenajeze benzi dedicate transportului în comun, prevede un proiect de lege adoptat de Parlament.

Potrivit proiectului, care va fi transmis acum spre promulgare șefului statului, în vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei vor fi stabilite zone cu nivel scăzut de emisie (ZNSE).

”Prin ZNSE se înțelege zona delimitată de către autoritatea publică locală în cadrul căreia se instituie restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor în vederea îmbunătățirii calității aerului”, prevede proiectul adoptat.

Stabilirea şi aprobarea zonelor cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) se vor realiza pentru aglomerările prevăzute în anexa nr.2 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în termen de maximum 2 ani. Conform anexei menționate, aceste aglomerări sunt municipiile:

–Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Timișoara.

Pentru orice alte zone şi aglomerări, aşa cum sunt acestea definite în Legea nr.104/2011, zonele cu nivel scăzut de emisie vor fi delimitate în termen de maximum 2 ani de la încadrarea în regimul I de gestionare a calităţii aerului înconjurător. Totodată, pentru orice alte unităţi administrativ teritoriale, autorităţile administraţiei publice locale pot să stabilească astfel de zone. 

Articol integral pe profit.ro