Gazul din Marea Neagră, pe care companiile Petrom şi Exxon Mobil îl vor extrage, începând cu 2019, va intra în Sistemul Naţional de Transport (SNT) al României pe două rute posibile, se precizează în raportul anual al companiei Transgaz. Una dintre acestea vizează modernizarea coridorului central Isaccea – Onești – Coroi – Hațeg – Horia, investiție cifrată la peste 540 milioane euro.
Transgaz ia în calcul, conform raportului pe 2014, coridorul sudic de transport care constă în dezvoltarea SNT de la ţărmul Mării Negre pe direcţia Podişor – Corbu – Haţeg – Horia, respectiv coridorul central, pe direcţia Isaccea – Oneşti – Coroi – Haţeg – Horia, proiecte ce vor necesita investiţii totale de peste 1,5 miliarde de euro. Compania de transport gaze prevede că de la Oneşti va fi dezvoltat şi Culoarul Estic prin care gazul de la Marea Neagră va putea ajunge în Republica Moldova.
„Pentru a se putea asigura parametrii prevăzuţi în fişa tehnică a proiectului de realizare a interconectării Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale cu sistemul similar din Republica Moldova este necesară realizarea unor dezvoltări suplimentare atât în sistemul românesc de transport gaze cât şi în cel al Republicii Moldova. Soluţia tehnică agreată de cele două state pentru creşterea capacităţii de transport a interconectării (1,5 miliarde metri cubi pe an sau 171.000 metri cubi pe oră la o presiune de 38 bar la graniţă) este estimată la valoarea de 110 milioane de euro”, se menţionează în raportul Transgaz.
Dezvoltarea „coridorului central”, se mai arată în raportul anual al Transgaz, va fi realizată în ipoteza în care cantitatea de gaze naturale extrasă din Marea Neagră ar depăși capacitatea de transport a coridorului sudic „Danubian”. Investițiile în coridorul central se cifrează la peste 540 milioane euro, constând – între altele – în modernizarea a 400 de kilometri de conductă existentă, înlocuirea/construcția a 400 de kilometri de conductă nouă concomitent cu realizarea a 4 stații de comprimare pe traseul coridorului (citește mai multe AICI).
– Staţie nouă de comprimare la Oneşti
– Staţie nouă de comprimare la Gherăieşti
– Conductă nouă cu diametrul 700 Oneşti-Gherăieşti în lungime de 103 kilometri
– Conductă nouă cu diametrul 700 Gherăieşti-Leţcani în lungime de 60 kilometri.
Gazoductul Iaşi-Ungheni a devenit funcţional la începutul lunii martie 2015, după o investiţie de circa 26 milioane de euro, dar prin el poate fi livrată doar o cantitate relativ mică, de 40-50 milioane metri cubi, de gaze pe an. Pentru ca metanul să ajungă şi la Chişinău, la principalii consumatori, Guvernul are în plan extinderea conductei Iaşi-Ungheni spre capitală ceea ce va necesita investiţii suplimentare de peste 110 milioane de euro.
Studiul de fezabilitate al proiectului de construcţie a conductei de gaze Ungheni-Chişinău şi evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) arată că această lucrare ar putea începe abia în 2016 şi va fi gata în 2018. Astfel pentru ca Moldova să scape de dependenţa de Gazprom, şi fie asigurată cu gaze din altă sursă mai este necesară o investiţie totală de circa 220 de milioane de euro.
Potrivit raportului anual prezentat de Transgaz, compania are o capitalizare de 690 milioane euro, fiind a șaptea companiei în primele zece cotate la Bursa de Valori București. Transgaz a fost listată la bursă în urmă cu 7 ani. Printre cei mai importanți utilizatori ai Sistemului Național de Transport se numără companii precum GDF Suez Energy, E.ON Energie România, respectiv OMV Petrom Gas.
