Protocol românesc al pacienților din structurile de primiri urgențe are la bază scala ESI, cu 9 niveluri, creată de medicii de urgență Richard Wuertz și David Eitel din Statele Unite.
Protocolul prevede că triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului la unitatea de primiri urgențe (UPU) și recomandă ca timpul mediu de triaj să nu fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.
Potrivit protocolului, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să aibă o pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare.
Astfel, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să aibă abilitatea de a recunoaște pacientul bolnav versus nonbolnav, de a anticipa și de a avea planuri de rezolvare pentru diferite situații care pot să apară, abilități interpersonale și de comunicare, îndemânarea spre prioritizare excelentă, capacitate de gândire critică, abilități de organizare, flexibilitate, adaptabilitate, capacitate de adaptare la stres, să aibă rol de model, să aibă tact și răbdare și trebuie să cunoască regulamentele.
Noul protocol păstrează cele 5 niveluri și coduri de urgențe:
nivel I – resuscitare (cod roșu);
nivel II – critic (cod galben);
nivel III – urgent (cod verde);
nivel IV – nonurgent (cod albastru);
nivel V – consult (cod alb).
Noul document prevede un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute pentru cod verde,
120 de minute pentru cod albastru și de 240 de minute pentru cod alb.
Noul protocol prevede, de asemenea, că reevaluarea pacientului “se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj”.
“Reevaluarea se va efectua la 15 minute pentru pacienții de nivel 3, la 30 de minute pentru cei de nivel 4 și la o oră pentru cei de nivel 5”, se arată în noul protocol.
Protocolul include, de asemenea, o procedură Fast Track (cale de evaluare rapidă), ce permite efectuarea unei manevre medicale sau luarea unei decizii, în anumite situații bine definite, cu scopul de a micșora timpul de așteptare și a urgenta soluționarea cazului.
Ordinul ministrului Sănătății a actualizat, de asemenea, și anexa la fișa postului pentru asistenții medicali pentru triaj.
Recent, Ministerul Sănătății a elaborat normele pentru programul de studii complementare în asistența medicală de urgență pentru asistenții medicali din România, la care sunt obligați să participe în următorii ani asistenții medicali angajați la serviciile județene de ambulanță și la structurile de primire a urgențelor.
Programul se va derula în 17 centre de formare, ce includ unități de primiri urgențe (UPU) și servicii de ambulanță din București și din mai multe județe din țară.
