Moldova, vedeta Master-planului din Transporturi

Master-planul General de Transport dă în continuare bătăi de cap autorităţilor, care, recunoscând că există o gravă problemă cu tot ce înseamnă legăturile cu Moldova, avansează ideea realizării unor rute care nu sunt cuprinse în coridoarele agreate cu oficialii europeni, ceea ce ar înseamna că termenul propus pentru realizarea integrală a acestora ar putea fi cu mult depăşit.

“Pe autostradă noi avem de rezolvat toată ţara, când vom prioritiza în Programul Operaţional. Avem o problemă gravă cu tot ce înseamnă Moldova. Dinamica de dezvoltare a judeţelor din vestul ţării este mai mare decât a celor din est, iar dacă nu facem nimic şi nu prioritizăm o legătură între Moldova şi Transilvania, judeţele de acolo se menţin la un nivel de dezvoltare scăzut şi cu probleme sociale mari. Este inadmisibil pentru un stat naţional. Această legătură se poate face prin autostrada Braşov – Bacău şi una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe autostrada Transilvania. De îndată ce se termină dezbaterea publică a Master Planului pe transport şi vom avea Programul Ope­raţional, la finele lunii noiembrie, atunci prin acest program vor apărea şi prioritizările”, a spus mi­nistrul Transporturilor Ioan Rus.

Contactat telefonic, Augustin Hagiu, preşedintele de onoare al Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), a declarat pentru Curierul Naţional că nu ştie la ce s-a referit ministrul când a spus „una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe autostrada Tran­sil­vania”. „Nu ştiu ce vine de la Iaşi şi se opreşte pe autostrada Transilvania. Ce vrea să fie? Autostradă sau altceva?”, a spus Hagiu.

Întrebat dacă proiectele prevăzute în Master-plan sunt viabile din punct de vedere al transportatorilor, Hagiu a spus că „nu se poate discuta despre fiabilitate când este vorba despre construcţii care se vor finaliza în anii 2020 – 2030”. „Ar dura cel puţin trei ani doar ca să se mute finanţarea în afara coridoarelor, fără să mai vorbim şi despre studiile de fezabilitate. Care ar fi termenul de finalizare al acestor proiecte?”, a afirmat Hagiu.

Potrivit acestuia, în cadrul discuţiilor care au avut loc săptămâna trecută la Ministerul Trans­porturilor pe tema Master-planului, transportatorii au avut o serie de propuneri viabile care ar descongestiona traficul în zonele foarte aglomerate.

„Noi am propus să mergem de Coridorul IV, pe construcţia autostrăzii Piteşti – Sibiu în paralel cu rezolvarea legăturilor dintre Moldova şi Transilvania. Astfel ar fi necesară reabilitarea DN 11 Braşov – Bacău (cu refa­cerea podului de la Oituz), DN 2D – Focşani – Târgu Secuiesc şi relaţia Bacău – Miercurea Ciuc. Dacă aceste trei rute ar fi deschise s-ar uşura traficul pe Vatra Dornei şi DN 1A”, a explicat Augustin Hagiu.

Strategia din Master Planul General de Transport (MPGT) transmis la Bruxelles prevede o retea de drumuri expres de peste 2.200 de kilometri, in timp ce reteaua de autostrazi este de doar 479 de kilometri. Se merge in continuare pe ideea unei treceri a Carpatilor Meridionali doar pe Valea Prahovei, iar de la Brasov spre Bacau cu o alta autostrada care sa travereseze Carpatii Orientali. Strategia vine exact pe conceptul inaintat de premier de a avea in 2018, cu ocazia a 100 de ani de la Marea Unire, toate provinciile mari istorice romanesti unite prin autostrada intr-un punct comun, Brasov, a dezvăluit Hotnews.ro într-o analiză recent publicată. MPGT a fost realizat de catre un consultant independent – AECOM – pentru care s-au platit circa 2 milioane de euro.