Amendamentele la Legea siguranţei naţionale, prin care se modifică mecanismul de realizare a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională, avizate în CSAT, au ajuns în Parlament direct în Comisia pentru drepturile omului, care şi le-a asumat ca iniţiator.
Potrivit Mediafax, Ministerul Justiţiei (MJ) a iniţiat un proiect prin care sunt corectate o serie de necorelări din legile care stabilesc sancţiuni penale, în completarea legii de aplicare a Codului de procedură penală, fiind operate unele modificări inclusiv asupra Legii siguranţei naţionale. În paralel, însă, MJ a propus o serie de amendamente la aceeaşi lege, fiind prevăzute într-o anexă la proiect în care este modificat mecanismul care face posibilă interceptarea convorbirilor pe mandat de siguranţă naţională.
Potrivit unor surse oficiale contactate de Mediafax, anexa cu amendamentele care privesc Legea siguranţei naţionale şi modifică mecanismul interceptărilor ar fi făcut obiectul unui aviz al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Mai mult, despre unele reglementări propuse se face referire într-un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar aceste prevederi nu au fost înaintate în mod oficial Parlamentului. Ele au devenit, însă, amendamente asumate ca iniţiator, în 18 martie, de către Comisia pentru drepturile omului din Senat, care a înaintat aviz favorabil Comisiei juridice, unde urmează să fie dezbătute şi votate săptămâna viitoare.
Procurorul general şi preşedintele ICCJ decid mandatele pe siguranţă naţională
Modificările propuse pentru Legea siguranţei naţionale vizează eliminarea posibilităţii ca procurorul să emită mandat de interceptare şi alte activităţi de culegere de informaţii, această sarcină rămânând în atribuţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Mai exact, în actuala formă a Legii siguranţei naţionale se prevede că, în cazul care sunt constatate activităţi care ar constitui ameninţări la adresa siguranţei naţionale, organele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot cere procurorilor, anume desemnaţi de către procurorul general, autorizarea interceptărilor şi a altor activităţi informative. Solicitarea pentru autorizarea activităţilor specifice trebuie să cuprindă “date sau indicii” din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
În forma propusă pentru modificare propunerea de autorizare se înaintează procurorului general de pe lângă ICCJ, care examinează solicitarea sub “aspectul legalităţii şi temeiniciei”, în termen de 24 de ore, ori, în cazurile urgente, de către procurori anume desemnaţi de procurorul general.
Ulterior, procurorul general poate solicita preşedintelui ICCJ autorizarea interceptării, dacă apreciază întemeiată solicitarea ori, în caz contrar, respinge propunerea de interceptare printr-o ordonanţă motivată. În cazul în care propunerea de interceptare este înaintată preşedintelui ICCJ, aceasta este examinată de urgenţă în camera de consiliu de către unul din judecătorii anume desemnaţi de preşedintele ICCJ.
Totodată, propunerea de autorizare înaintată procurorului general trebuie să cuprindă “date sau informaţii” din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, “prin prezentarea faptelor şi circumstanţelor pe care se întemeiază propunerea”. În plus, spre deosebire de actuala formă a legii, propunerea de autorizare a interceptării şi altor activităţi specifice trebuie să conţină “numele şi funcţia persoanei care formulează propunerea”, dar şi “motivaţia pentru care se impun activităţi specifice”.
Detalii in sursazilei.ro
