Comisia de tehnologia informaţiei şi Comisia juridică din Camera Deputaților discută astăzi proiectul de Lege privind securitatea cibernetică a României iniţiat de Guvern. Proiectul vizează operaționalizarea Sistemului Național de Securitate Cibernetică (SNSC), în coordonarea CSAT. Activitatea curentă a SNCS va fi coordonată de un Consiliu Operativ, din care fac parte reprezentanți ai MApN, MAI, MAE, MSI, SRI, SIE, STS, SPP, ORNIS și CSAT.
Expunerea de motive a Guvernului precizează că în prezent piaţa de telefonie mobilă este dominată de cartelele prepay, care reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile. Guvernul susţine că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonaţi şi cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reţinute doar datele cu caracter personal ale abonaților.
De asemenea, în ceea ce priveşte impactul social al modificărilor legislative, Guvernul precizează: „Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism. Se asigură astfel protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană, dar ţinând cont de particularităţile naţionale”. Consiliul Legislativ a emis aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului.
Reglementările sunt strâns legate de o altă lege aflată în vigoare, Legea Big Brother (Legea 82/2012), care transpune în legislaţia naţională o directivă europeană emisă în 2006, după atentatele teroriste de la Londra şi Madrid. Aceasta precizează că datele utilizatorilor de comunicaţii electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt reţinute de operatori pentru şase luni. Aceste date reţinute nu vizează, însă, conţinutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul oferă, în schimb, posibilitatea organelor de urmărire penală de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunicaţii electronice.
De asemenea, corelat cu Legea Big Brother este şi Legea siguranţei naţionale, modificată anul trecut în Parlament şi intrată în vigoare anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu excepţia conţinutului comunicaţiilor, fără autorizaţie prealabilă din partea judecătorilor. Autorizarea judecătorului se aplică doar în cazul mandatului de interceptare a comunicaţiilor.
Unul dintre cele mai dezbatute articole din Legea Securității Cinbernetice se referăla posibilitatea identificării celor care cumpără cartele pre-pay, aceştia reprezentând peste 60% din utilizatorii de telefonie mobilă sau a celor care folosesc reţele wireless. Iniţiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligaţi să-şi declare datele personale la momentul achiziţionării acestora a intrat în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.
