Județul Bacău, „radiografiat” de Ziarul Financiar: Industria a fost înlocuită de comerţ

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Bacău, care are o populaţie de circa 610.000 de locuitori, cu 90.000 de oameni mai puţin faţă de 2002 şi care se detaşează printr-un nivel scăzut al investiţiilor străine şi o „clasă“ de antreprenori puternici (Dragoş Pavăl – Dedeman, Dorinel Umbrărescu – Spedition UMB, Sorin Gavrilă şi Cristinel Lungu – Simba). 

Judeţul Bacău a fost în trecut unul dintre polii industriali din regiunea Moldovei şi găzduia de la fabrici de panificaţie la unităţi de exploatare a ţiţeiului şi de la confecţii la prelucrarea lemnului. Mare parte din industria băcăuană nu a supravieţuit însă deschiderii economice din anii ‘90. Pe rând, fabrici precum Letea, producător de hârtie, sau fabrica de Bere de la Mărgineni au sucombat privatizărilor „strategice“, fiind fie vândute la fier vechi, fie aşteptând o injecţie de capital pentru a fi modernizate. Industria petrolieră şi exploatarea cărbunelui au dispărut.

„Am avut nu numai petrol şi cărbune, ci şi al doilea combinat de prelucrare a lemnului din ţară, după capacitate“, spune Viorel Miron, primarul oraşului Comăneşti. Resursele de ţiţei din zonă erau extrase din pământ de Petrom şi trimise pentru prelucrare la rafinăria Dărmăneşti, aflată doar la câţiva kilometri distanţă. Acum economia oraşului cu 20.000 de locuitori depinde de fabrica de plăci panel deţinută de grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, unde lucrează 800 de oameni.

„În momentul de faţă, Schweighofer este cea care ţine steagul sus. Cred că peste 50% din impozite vin datorită acestei firme. Acum, Schweighofer este singura unitate de mare capacitate din Comăneşti, dar mai avem făbricuţe mai mici, care produc inclusiv pentru export“, mai spune primarul din Comăneşti. Amprenta fabricii din Comăneşti în economia judeţului este subliniată şi în „Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bacău“, document aflat în pregătire şi publicat pe site-ul Consiliului Judeţean Bacău, care menţionează că „investiţia realizată de grupul Schweighofer a determinat apariţia multor firme cu acelaşi profil de activitate (în zona oraşului – n.red.), dar şi în microregiunea Valea Trotuşului (în jurul Oneştiului – n.red.).“

„Industria lemnului înseamnă pentru Comăneşti o posibilitate de a se dezvolta ca oraş şi este, din păcate, printre singurele opţiuni. Mineritul s-a închis, dar mai există resurse de minereu de cărbune încă pe cât s-a exploatat, adică încă 30 de milioane de tone“, arată primarul Viorel Miron.

O „generaţie“ de antreprenori puternici

Principala activitate economică din judeţul Bacău este însă, de departe, comerţul, sector care cuprinde mai ales firme mici implicate în distribuţia unor produse precum băuturile alcoolice, dar şi jucători din retailul modern, precum De­deman. „Judeţul este do­minat clar de acti­vitatea de comerţ care acoperă 56,6% din cifra de afaceri a decilei de putere D0 (seg­mentul care in­clude cele mai mari firme – n.red.)“, se arată în lucrarea „Repartiţia teritorială acompaniilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale“, realizată de profesorii Cezar Mereuţă şi Ionuţ Pandelică şi publicată în toamna anului trecut.

Aproape 4.000 de firme activau în comerţ în anul 2012, cu o cifră de afaceri cumulată de 1,6 miliarde de euro şi concentrând aproape 20.000 de angajaţi, adică mai mult de un sfert din numărul total de salariaţi, potrivit datelor Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău (CCIB). De departe cea mai mare companie din sector, dar şi cea mai mare înregistrată în Bacău este Dedeman, liderul pieţei locale de bricolaj, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei (540 milioane de euro) şi 5.711 de angajaţi în 2012. Doar trei magazine din reţeaua de 36 de unităţi a lanţului sunt am­plasate în judeţul Bacău.

„A doua specialitate a judeţului o constituie activităţile din construcţii, care acoperă 24,1% din cifra de afaceri“, mai notează lucrarea profesorilor Mereuţă şi Pandelică. Un număr de 1.218 de companii erau active în acest sector, cu o cifră de afaceri de 625 milioane de euro, arată datele CCIB. Peste jumătate din acest rulaj era realizat de trei firme, deţinute de doi dintre aşa-numiţii „regi ai asfaltului“ – Dorinel Umbrărescu şi Costel Căşuneanu.

Ce a mai rămas din industrie

În industrie, peisajul din Bacău este gri. Rafinăria de petrol RAFO Oneşti a fost devalizată într-o privatizare cu multe semne de întrebare, iar de mai mulţi ani are activitate zero, deşi noul proprietar, un oligarh rus, a declarat că încearcă să găsească o formulă de reluare a afacerilor. Combinatul chimic din Bacău, care altădată duduia de activitate răspândind frecvent amoniac pe străzile oraşului, a dat faliment în 2005. O parte din companie a fost preluată de omul de afaceri Ioan Niculae, însă şi noua firmă, Amurco, se zbate în pierderi deşi figurează în topul celor mai mari 20 de angajatori din judeţul Bacău.

Un număr de 8.000 de angajaţi activau în 2012 în industria prelucrătoare, unde cifra de afaceri era de 257 milioane de euro. Cele mai mari companii erau constructorul de aeronave Aerostar (ARS) şi Chimcomplex Borzeşti, un combinat chimic deţinut de omul de afaceri Ştefan Vuza. Cele două companii sunt printre principalii exportatori ai judeţului, alături de fabrica Schweighofer din Comăneşti şi mai mulţi jucători din industria alimentară.

Indicatori socio-economici:

4.700 de euro – a fost valoarea PIB per capita în judeţul Bacău în 2013, valoare cu 30% mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional, potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză.

616.168 – este populaţia stabilă a judeţului Bacău, potrivit datelor definitive ale recensământului din 2011, în scădere cu peste 90.000 de persoane faţă de situaţia din 2002.

107.654 de salariaţi – lucrau în judeţul Bacău în luna mai a anului 2013 (acestea fiind cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică), în creştere cu peste 1.700 de persoane faţă de perioada similară din 2012. Distribuţia acestora arată că majoritatea lucrează în servicii (peste 63.000) sau în industrie şi construcţii (41.000), restul în agricultură.

17 % – din populaţia stabilă a Bacăului are statut de salariat, sub media naţională de 21% (4,38 milioane de salariaţi în mai 2013, raportaţi la o populaţie stabilă de 20,1 milioane de persoane).

1.289 lei net – a fost valoarea salariului mediu net în Bacău în mai 2013, cu 20% mai scăzut decât salariul mediu net pe economie (de 1.611 lei net în mai 2013).

142.430 – a fost numărul mediu de pensionari din Bacău în primul trimestru al anului 2013, care au câştigat câte o pensie medie de câte 796 de lei pe lună.

7,05 % – a fost rata şomajului înregistrat în Bacău la finele lunii decembrie a anului trecut, mai mare decât cea înregsitrată la nivel naţional (de 5,65 %), numărul de şomeri din judeţ fiind de 16.065 de persoane, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Citește mai multe în Ziarul Financiar – AICI