43% dintre români cred că nivelul corupţiei a crescut în ultimii doi ani, conform Barometrului global al corupţiei 2013. „Lupta împotriva corupţiei pare să fie fără izbândă pentru cetaţeanul obişnuit. Reuşitele din rapoartele MCV nu par să îl multumescă pe cel care este nevoit să aibe legătură cu administraţia”, susţine Radu Nicolae, coordonatorul programului „Integritate publică” realizat de Centrul de Resurse Juridice.
„În ciuda promisiunilor, Parlamentul nu şi-a asumat un cod de etică. Mai mult, Parlamentul, într-o opacitate totală, a introdus modificări ale Codului Penal menite să confere un statut de imunitate parlamentarilor, şi, mai ales primarilor, în privinţa conflictelor de interese şi a faptelor de corupţie”, a subliniat Nicolae.
„Deşi recuperarea prejudiciului este clamată de ani buni ca şi politică de stat, nu există informaţii centralizate privind despăgubirile acordate părţilor civile în procesele de corupţie sau gradul de recuperare a pagubelor şi produselor infracţiunilor de corupţie, iar instituţiile publice sunt reticente să facă publice sumele efectiv recuperate în cazuri concrete”, a mai afirmat coordonatorul programului „Integritate publică”.
