Inculpații din dosarul furtului de curent de la E.ON, judecați în libertate. Curtea de Apel Bacău a respins contestația formulată de procurori

În frunte cu primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan, inculpații din dosarul furtului de energie electrică de la E.ON urmează să fie judecați în stare de libertate, după ce Curtea de Apel a respins, miercuri, contestația formulată de Parchetul Tribunalului Bacău împotriva unei încheieri din 23 iunie 2015. Potrivit acesteia, judecătorul de cameră preliminară a revocat măsura controlului judiciar sub care fuseseră plasați inculpații, apreciind că „rezonanța socială a faptelor (n.r. – comise de aceștia) s-a diminuat” și că aceștia nu mai reprezintă un pericol social iminent. 

La mijlocul lui mai, Judecătoria Bacău își declina competența judecării dosarului privind furtul de curent electric către Tribunalul Bacău, instanța admițând – la acel moment – excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău invocată de inculpații Şchiopu Marius Mugurel, Anisei Ciprian, Popovici Claudiu, Bostan Cristinel, Vaşlovanu Ştefan, Căsăneanu Alin Ciprian, Ifrim Cristian Nicolae, SC Dragoliv Service SRL, Corobană Marius Nicolae şi Cojocărel Luminiţa. Dosarul a ajuns, astfel, la Tribunalul Bacău, instanță care a dispus, la 23 iunie, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul inculpaților Anisei Constantin, Andrieș Ștefan, Chițescu Bogdan şi Bostan Cristinel, primarul comunei Sascut. Potrivit judecătorului de cameră preliminară, „rezonanța socială a faptelor s-a diminuat de la data de 05.05.2014 când au fost pentru început reţinuţi”, iar măsura controlului judiciar nu se mai impune.

„Judecătorul de cameră preliminară analizând, potrivit art. 207 C.pr.pen., constată că se poate dispune revocarea măsurii controlului judiciar  având în vedere contribuţia infracţională a fiecăruia dintre inculpaţi,   timpul scurs de la data arestării şi până în prezent, de natură să diminueze pericolul social existent iniţial, precum şi depăşirea termenului rezonabil impus de practica şi doctrina juridică în materie. Inculpaţii au respectat, de-a lungul perioadei obligaţiile ce le-au fost impuse, niciunul dintre ei nule-a încălcat şi nu a pus organele judiciare în situaţia de a se solicita revocarea măsurii şi luare împotriva lor o altă măsură mai gravă”, se precizează în decizia de revocare a controlului judiciar.

Parchetul Tribunalului Bacău a contestat la Curtea de Apel decizia dată de Tribunal la 23 iunie, fără succes însă. Miercuri, judecătorii Curții au decis să respingă contestația formulată de procurori, menținând decizia dată de Tribunal în urmă cu o săptămână. Situația primarului de Sascut, Cristinel Bostan (foto), e cu atât mai interesantă, cu cât edilul are antecedente penale. „Antecedentele penale ale inculpatului  BOSTAN CRISTINEL COSTEL, nu sunt temeiuri legale pentru menţinerea acestei măsuri preventive, restrictive de libertate şi, cu atât mai mult prelungirea şi menţinerea ei până la acest termen, astfel că o eventuală motivare a acesteia, menţinerea,  exclusiv pe considerentul antecedentelor penale ale acestuia, nu pot fi avute în vedere şi implicit demonstrarea unui eventual pericol social concret pe acest considerent, apreciem că nu este legal şi temeinic. Un astfel de pericol social concret poate plana, poate exista şi faţă de un alt inculpat care nu prezintă antecedente penale. Apreciem că pentru toţi inculpaţii se poate dispune revocarea măsurii controlului judiciar,  considerând că temeiurile avute iniţial în vedere la luarea măsurii s-au schimbat, în sensul că rezonanţa socială a faptelor s-a diminuat, de la data de 05.05.2014 când au fost pentru început reţinuţi”, se mai arată în decizia Tribunalului Bacău de revocare a controlului judiciar.

Pe 6 mai 2014, Judecătoria Bacău dispunea arestarea pentru 29 de zile a mai multor inculpați în dosarul furtului de energie electrică, între aceștia numărându-se Cristinel Bostan, Bogdan Chițescu, Ciprian Anisei, Claudiu Popovici și Ștefan Andrieș, patronul firmei Anca Rom SRL (citește AICI). O zi mai devreme, luni (5 mai), de la primele ore ale dimineții, anchetatorii au efectuat zeci de percheziții în județul Bacău, atât în locuințele unor patroni de firme, cât și la sediile societăților, aproximativ 40 de persoane fiind aduse la audieri la Parchetul Judecătoriei Bacău. Descinderile lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție au vizat și locații din alte județe (Iași și Neamț).

Dragoliv, blestemul lui Bostan

Datele din dosarul furtului de curent de la E.ON relevă faptul că Dragoliv SRL, societate despre care procurorii afirmă că ar fi fost controlată de primarul de la Sascut, Cristinel Bostan, fura energie electrică de ani de zile, infracțiunea fiind cunoscută oficialilor furnizorului de electricitate. În urma unor verificări efectuate de inspectorii energetici ai E.ON a reieșit că Dragoliv Sascut se alimenta, în mod ilegal, cu energie electrică din instalația unui abonat E.ON Moldova, Centrul de Îngrijire Elias și că anterior se racordase la rețea printr-un contor ce nu aparținea E.ON Energie România.

Inspectorii au elaborat o notă de constatare prin care s-a stabilit un prejudiciu de 56.000 de kw aferent perioadei 5 septembrie 2013 – 2 decembrie 2013. Interceptările aflate în dosar atestă că oficialii E.ON aveau cunoștință de situația de la Sascut și că primarul comunei a încercat să „rezolve” problema prejudiciului prin intermediul unui apropiat al lui Bogdan Chițescu, șeful departamentului antifraudă din cadrul furnizorului de energie electrică.

Numele societății Dragoliv pare un adevărat blestem pentru primarul de la Sascut. La sfârșitul lui mai 2015, la un an de la deschiderea dosarului privind furtul de energie electrică de la E.ON, Bostan a fost condamnat penal de Judecătoria Bacău, într-un dosar vizând un conflict de interese având în centru aceeași buclucașă societate. Edilul a semnat decontarea sumei de 2900 lei în schimbul unei revizii tehnice efectuate de firma Dragoliv la un utilaj al primăriei. Cum soția lui Cristinel Bostan figurează drept asociat în Dragoliv, judecătorii l-au taxat pe primar, condamnându-l la 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. Condamnarea a antrenat revocarea caracterului suspensiv al unei condamnări mai vechi, rămasă definitivă în 2011, potrivit căreia Bostan primise 2 ani de închisoare pentru ultraj. Pedeapsa cumulativă rezultată a fost, prin urmare, 2 ani și 6 luni cu executare, sentința Judecătoriei Bacău nefiind însă definitivă.