Mita pe care o achităm diferă de la zonă la zonă şi de la o instituţie la alta. Cele mai mari sume se plătesc în marile oraşe, iar procurorii, judecătorii şi chirurgii par a fi cei mai „scumpi“
În perioada 2003-2007, compania medicală americană Stryker a efectuat 192 de plăţi către oficiali români în schimbul obţinerii sau prelungirii unor contracte publice, se arată într-un raport publicat recent de Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din Statele Unite. Plăţile ar fi totalizat 500.000 de dolari şi ar fi fost înregistrate drept sponsorizări acordate pentru participarea respectivilor oficiali la conferinţe medicale. În urmă cu un an, o investigaţie a RISE Project dezvăluia că peste şapte milioane de dolari au fost plătiţi de Ericsson, prin intermediul unor firme offshore şi conturi bancare din Elveţia, către politicieni români, în schimbul obţinerii de contracte cu statul.
Mulţi susţin că investitorii nu fac decât să-şi adapteze comportamentul la mediul din jur. Iar România este văzută de locuitorii ei, conform indicelui de percepţie a corupţiei realizat în 2012 de Transparency International (TI), drept una din cele mai corupte state din UE (depăşită fiind doar de Bulgaria, Italia şi Grecia).
Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro, proiect lansat şi gestionat de Asociaţia EPAS, valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Cel mai probabil, s-a ajuns la acest nivel pentru că mulţi simt nevoia să scrie aici că au dat mită atunci când suma depăşeşte un anumit nivel şi tind să treacă cu vederea şpăgile mai mici, de ordinul zecilor de lei.
Discrepanțe regionale
Mulți sociologi consideră că există diferențe regionale și de mediu de rezidență în ceea ce privește mita și există tendința de a considera că acest fenomen se petrece mai rar în Ardeal, Banat ori Bucovina ori în zona rurală. Astfel de teorii par a fi confirmate, cel puţin parţial, şi de datele înregistrate de piatadespaga.ro.
Astfel, cele mai mici şpăgi par a se plăti în judeţele Bihor, Sibiu şi Braşov (între 42 şi 50 de euro), urmate de Galaţi, Prahova şi Brăila (între 51 şi 59 de euro în medie). Dacă pentru primul grup de judeţe explicaţia ar putea fi o conduită mai morală a ardelenilor, pentru cele de la Dunăre situaţia economică proastă ar putea fi responsabilă pentru nivelul mic al mitei plătite. La polul opus se află în general zone cu performanţe economice peste media naţională – judeţul Timiş, pentru care au fost raportate pe site-ul mai sus menţionat şpăgi medii de 304 euro, Constanţa – cu 271 de euro, Mureş –231, Dolj – 225, Bucureşti – 213, Cluj – 203, Covasna – 192 şi Iaşi – 171 de euro. De remarcat că aici avem județe din toate colțurile țării.
Un studiu realizat în urmă cu doi ani de expertul în administrație publică Anatolie Coșciug relevă că, cel puțin în cazul sistemului sanitar, plățile informale depind de domiciliu: „Pacienții din regiunile Nord–Est, Sud–Est și Sud folosesc mai puțin plățile informale în sistemul de sănătate comparativ cu pacienții din zona București–Ilfov, Nord–Vest și Vest.“ mai mult, locuitorii din orașele mari și medii folosesc mai mult plăți informale comparativ cui cei din mediul rural. Coincidență sau nu, regiunile care au un număr mai mare de paturi de spital la mia de locuitori sunt și regiunile unde există tendința mai mare de a se apela la plățile informale. „Simplu spus, plățile informale sunt oferite în mod similar din perspectiva unui număr mare de caracteristici (gen, vârstă, educație, statut social, venituri etc.), doar că unii au șansa să beneficieze mai mult de serviciile medicale datorită accesibilității mai mari a acestora“, concluzionează Coșciug.
Citeste mai multe AICI
