În data de 19 iulie a fost confirmat în România primul focar de pesta micilor rumegătoarelor (PMR) la oile dintr-o fermă comercială din localitatea Baia, județul Tulcea. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar care are un impact sever asupra rumegătoarelor mici, respectiv asupra oilor și caprinelor. Boala se transmite în principal prin contact direct și poate duce la o mortalitate de până la 70% în cazul animalelor infectate.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp.
Având în vedere situația epidemiologică, la nivel local, DSVSA Bacău va lua o serie de măsuri de informare și notificare a crescătorilor și va efectua controale extinse în teritoriu la nivelul tuturor exploatațiilor de ovine și caprine, comerciale sau non-comerciale, inclusiv cele de creștere și îngrășare, producție și/sau reproducție a ovinele și caprinelor, precum și a celor care au achiziționat animale din țările Uniunii Europene sau din afara Uniunii Europene.
Măsuri și recomandări pentru fermierii din sectorul ovine și caprine și pentru crescătorii de ovine și caprine din județul Bacău:
Semne clinice, modificări anatomopatologice și surse de infecție:
Pesta micilor rumegătoare face parte din lista A a bolilor cu caracter endemico-epidemic și evoluție supraacută, acută și inaparentă. Se manifestă prin:
- Forma supraacută (la tineret de cel mult 4 luni): febră mare (40-41°C), abatere, anorexie, jetaj seromucos și epiforă. Animalele sunt constipate în prima zi de boală, urmată de diaree profuză. Moartea survine în 100% din cazuri după 5-6 zile de la debut.
- Forma acută: Debutul este similar cu cel al formei supraacute. Jetajul devine mucopurulent și obstruează nările, mucoasa gingivală este congestionată, apar ulcerații pe gingii, limbă, buze, văl palatin și chiar pe laringe. Limba se acoperă cu un depozit membranos care, prin detașare, lasă limba sângerândă. Animalele prezintă hipersalivație, tuse uscată ce devine rapid umedă, diaree și, după 8-10 zile, moartea survine în 50-80% din cazuri. Pot apărea complicații precum pneumonie, bronhopneumonie (cauzate de infecții bacteriene, cum ar fi Mannheimia haemolytica sau Pasteurella multocida tip A) și avorturi.
- Forma inaparentă: Se manifestă printr-o simptomatologie variată și inconstantă, fiind depistată de cele mai multe ori prin examene serologice. Morfopatologic se constată hemoragii, necroze și ulcere la nivelul tubului digestiv și căilor respiratorii anterioare, uneori pneumonii, bronhopneumonii, pleurite, hipertrofia splinei și a nodurilor limfatice, vulvovaginite erozive. Eroziunile de pe mucoasa esofagiană și cele de la nivelul joncțiunii ceco-colice și rectului sunt frecvent de aspect liniar.
Sursele de infecție:
Sursele de infecție sunt animale bolnave aflate în perioada de incubație sau bolnave care elimină virusul prin toate secrețiile (oculare, jetaj etc.). Transmiterea infecției se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv, iar transmiterea indirectă este puțin probabilă, având în vedere rezistența scăzută a virusului în mediu. Virusul pătrunde în organism prin mucoasa naso-faringiană.
Măsuri obligatorii pentru agenții economici:
- Respectarea cu strictețe a condițiilor de biosecuritate și a condițiilor de mișcare a animalelor, care trebuie însoțite obligatoriu de documente sanitare veterinare.
- Achiziționarea de animale din specii receptive doar din exploatații indemne de PMR, cu documente și avize interjudețene, iar animalele să fie identificate și înregistrate în BND înainte de expedierea lor către alte exploatații. Animalele trebuie să fie inspectate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu maxim 24 de ore înainte, prin examen clinic, cu o probabilitate de detecție de 95%.
- Mișcarea interjudețeană a animalelor se va efectua doar cu aviz interjudețean solicitat la nivelul DSVSA județene de origine și de destinație a animalelor.
- Mijloacele de transport utilizate pentru transportul animalelor vii vor fi verificate pentru realizarea acțiunilor de spălare și dezinfecție înainte și după utilizarea acestora.
- Notificarea imediată a medicului veterinar împuternicit și/sau a medicului veterinar oficial în cazul oricărui caz de îmbolnăvire sau moarte în rândul animalelor.
- Monitorizarea mișcării animalelor, având în vedere deplasările pe spații mari pentru căutarea locurilor de pășunat într-un an cu precipitații reduse.
- Evitarea contactului animalelor deținute cu animale necunoscute (izolarea animalelor față de cele din alte exploatații) pentru a preveni transmiterea bolii. De asemenea, evitarea vizitelor de către crescători neinformați.
- Respectarea cu strictețe a instrucțiunilor transmise de DSVSA Bacău sau ANSVSA.
