ANAF a instituit sechestru asigurator asupra întregului patrimoniu al RAFO Onești. Măsura a fost dispusă la începutul acestui an, Fiscul punând în aplicare sentința prin care Curtea de Apel București i-a condamnat la ani grei de pușcărie pe controversații oameni de afaceri Ovidiu Tender și Marian Iancu, în faimosul dosar „RAFO – CAROM”. Peste 8000 de bunuri aflate în evidențele RAFO SA fac obiectul măsurii de sechestru asigurator. Compania oneșteană a contestat în instanță măsura impusă de ANAF, dosarul aflându-se pe rolul Judecătoriei Onești. Tender SA, compania lui Ovidiu Tender, controlează Prospecțiuni SA, societate ce deține 2,73 la sută din acțiunile RAFO. Acesta pare să fi fost „levierul” prin intermediul căruia Fiscul a acționat în direcția sechestrării, în totalitate, a bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea rafinăriei oneștene.
Conform contestației la executare formulate de RAFO SA, măsura sechestrului asigurator ar fi fost impusă la finele anului trecut (28 decembrie) când, prin intermediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bacău, Fiscul a sechestrat un prim „lot” de bunuri aflate în proprietatea rafinăriei oneștene. Ulterior, în prima parte a lui ianuarie 2016, ANAF a revenit extinzând măsura sechestrului asigurator pe tot patrimoniul RAFO. Peste 8000 de bunuri mobile și imobile fac obiectul sechestrului impus de ANAF, la originea măsurii aflându-se, conform contestației RAFO, punerea în aplicare a sentinței din faimosul dosar „RAFO-CAROM”, în care controversații Ovidiu Tender și Marian Iancu au primit pedepse exemplare, pronunțate de Curtea de Apel București (12 ani și 7 luni – Tender, respectiv 14 ani – Iancu).
„Din cuprinsul adresei nr. 14609/04.12.2015, rezultă că măsurile de indisponibilizare a patrimoniului societății noastre au fost aplicate la solicitarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timiș – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș – Colectare contribuabili mijlocii, căreia debitorul TENDER SA i-a comunicat că Prospecțiuni SA deține 2,72 la sută din capitalul social al RAFO SA, reprezentând un număr de 23.912.314 acțiuni (…) În sarcina societății noastre nu a fost stabilită nicio obligație de plată, dimpotrivă, RAFO SA având calitatea de parte vătămată în acest dosar penal (…) Niciunul dintre bunurile asupra cărora au fost aplicate sechestrele asiguratorii nu a fost dobândit de RAFO SA prin săvârșirea vreunei fapte prevăzute de legea penală”, se precizează în contestația la executare depusă de RAFO la Judecătoria Onești.
Telenovela „iminentei reporniri” a RAFO Onești a cunoscut mai multe momente hazlii în decursul ultimilor 10 ani. Unul dintre acestea, petrecut în octombrie 2015, a consemnat că patronului rafinăriei, oligarhul rus Yakov Goldovskiy, îi părea rău că a cumpărat greu-încercata RAFO Onești. Într-o informare remisă, la acea dată, sindicatului „Rafinorul”, Goldovskiy vehicula ideea că rafinăria oneșteană ar putea avea unele perspective de repornire. „Astăzi, după atâta timp de când a preluat RAFO, îi pare rău că a ales această variantă, dar această părere de rău nu mai contează acum”, se preciza în circulara împrăștiată în rafinărie de sindicat (citește AICI).
În urmă cu aproximativ 3 luni, telenovela RAFO a ținut capul de afiș pe PRO TV, unde – într-un amplu reportaj difuzat în cadrul îndrăgitei emisiuni „România, te iubesc” – jurnaliștii au dovedit cum patronii ruși au gajat active importante din rafinărie în contul unor credite contractate de la instituții bancare controlate de statul rus. „2011 marcheaza o noua etapa in 
destinul Rafo: in contul unui imprumut cifrat in jurul a 150 de milioane de euro, contractat de Petrochemical Holding de la banca VTB Capital Londra, se depun garantii 20 % din actiunile detinute la RAFO. In ianuarie 2015, VTB Capital isi extinde gajul pe 80 % din activele RAFO care constituie garantie mobiliara de rang 1. Banca creditoare este detinuta de VTB, a doua mare banca din Rusia, institutie financiara controlata de guvernul de la Moscova. Grupul financiar este supus acum sanctiunilor europene si americane, in urma conflictului din estul Ucrainei. Asadar, Rafo a fost gajat bancii moscovite, dar investitiile nu au aparut”, au descoperit jurnaliștii PRO TV în cursul anchetei de presă (vezi materialul pe larg – AICI).
RAFO nu mai funcționează din 2008, an în care cea mai mare parte din angajați a fost trimisă acasă. În rafinărie a rămas doar personalul ce asigură mentenanța principalelor facilități ale companiei. În ultimii doi ani, patronatul rus a promovat o politică de valorificare materială a bunurilor aflate în patrimoniul RAFO. Astfel, societatea a vândut flota de vagoane și locomotive, terenurile și benzinăriile pe care le avea, iar în toamna lui 2013 (noiembrie), RAFO a vândut rezerva de 42.000 de tone de țiței deținută la Conpet și necesară în cazul în care societatea ar fi decis să-și reia activitatea de rafinare. Valorificările au adus în conturile patronatului rus o sumă de aproximativ 40 milioane euro, conform estimărilor presei centrale suma fiind suficientă – în teorie – pentru reluarea activității la RAFO. Lucru care nu s-a întâmplat.
Curtea de Apel București a pronunțat, la 8 iunie 2015, condamnări aspre în dosarul „RAFO-CAROM”. Omul de afaceri Ovidiu Tender (foto) a fost condamnat de judecători la 12 ani și 7 luni de închisoare, în timp ce Marian Iancu s-a ales cu 14 ani de închisoare. Cei doi au fost acuzați de DIICOT de comiterea infracțiunilor de înșelăciune și spălare de bani, într-un dosar vechi de aproape 10 ani. Tender a fost condamnat cu fix o zi înainte de prescripția faptelor de înșelăciune puse în sarcină de procurori. Cei doi afaceristi, alaturi de ceilalti inculpati, trebuie sa achite prejudiciul de aproape 44 de milioane de euro produs, la inceputul anilor 2000, companiei RAFO-CAROM, potrivit deciziei judecatorilor.
