EXCLUSIV. „Circuitul infracțional” nășit de primarul Stavarache nu reprezintă un pericol public în viziunea judecătorilor băcăuani

Curtea de Apel Bacău a finalizat motivarea deciziei de eliberare sub control judiciar a primarului Romeo Stavarache și a coinculpaților Liviu Goian și Liviu Cenușă. Aceștia fuseseră reținuți joi, pentru 24 de ore, de către procurorii DNA Bacău, care au pus în sarcina lor mai multe infracțiuni de luare de mită și complicitate la luare de mită. Judecătorii Curții au reținut că cei trei au pus pe picioare un „circuit infracțional” prin intermediul căruia, în intervalul 2008 – 2011, au derulat o amplă activitate infracțională, concretizată în faptele investigate de DNA. Magistrații au reclamat, în schimb, că deși în cauză existau mai multe denunțuri și sesizări din oficiu încă din 2011, procurorii au stat „în pasivitate” până în primăvara lui 2014, moment în care și-au „intensificat” urmărirea penală. „Pericolul a fost total ignorat vreme de doi ani și jumătate”, se arată în motivarea Curții de Apel. Dosarul va ajunge, în cursul acestei săptămâni, pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), procurorii anticorupție declarând deja recurs. 

Judecătorii Curții de Apel admit că Stavarache a coordonat un circuit infracțional, la care și-au dat concursul Goian și Cenușă, și că faptele comise de aceștia sunt infracțiuni de corupție. Din probele administrate în dosar, se arată în motivare, rezultă „suspiciunea rezonabilă” că cei trei inculpați „au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor”.

„Inculpatul Stavarache Romeo este primar al municipiului Bacău, calitate în care, atât datorită atribuţiilor legale cât şi relaţiilor personale create, a conceput şi pus în practică un circuit infracţional care să asigure posibila primire a banilor pretinşi cât şi disimularea adevăratei naturi a acestora”, se arată în motivare. Pentru a săvârși faptele de corupție, spun judecătorii, Stavarache și-a creat un cerc de persoane format din prieteni apropiați și rude, acestea din urmă sprijinindu-l constant, în decursul timpului, în activitatea infracțională (foto stânga, Goian și Stavarache).

„Folosindu-se de prerogativele funcţiei de primar şi cu ajutorul acestor persoane, inculpatul şi-a desfăşurat activitatea infracţională o perioadă lungă de timp, faptele cercetate în prezenta cauză fiind săvârșite între anii 2008-2011, împrejurare ce demonstrează persistența infracțională a celor trei inculpaţi”, admit oamenii legii.

Pasivitatea DNA, esențială în punerea sub control judiciar a inculpaților

Pe de altă parte, Curtea de Apel denunță faptul că activitatea infracțională a celor trei inculpați nu a reprezentat un pericol public pentru procurorii anticorupție, acuzați că ar fi stat în pasivitate vreme de doi ani și jumătate până să reia lucrările în dosar. Urmărirea penală nu a fost începută decât în primăvara lui 2014, judecătorul apreciind că pericolul reprezentat de activitatea infracțională derulată de cei trei inculpați a fost complet ignorat.

„În cauză se observă că deşi faptele reţinute în sarcina inculpaţilor sunt comise în perioada 2009-2011, că deşi au existat mai multe denunţuri precum şi sesizări din oficiu, începând cu anul 2011, până la debutul anului 2014 urmărirea penală nu a fost începută, nu au fost administrate probe cu excepţia interceptărilor efectuate autorizat în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău (…) Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că organul de urmărire penală a stat în pasivitate timp de aproape 2 ani şi jumătate, iar în anul 2014 solicită arestarea preventivă apreciind că măsura este necesară pentru înlăturarea unei strări de pericol, pericol total ignorat timp de doi ani şi jumătate, când nu  numai că nu s-a solicitat luarea vreunei măsuri preventive dar nici nu s-a dispus începerea urmăririi penale, pentru a se efectua verificările cuvenite”, se arată în motivarea Curții de Apel Bacău.

Pe cale de consecință, spun judecătorii, „intensificarea activității de urmărire penală (…) nu poate avea ca efect «aducerea în actualitate a unei stări de pericol pentru ordinea  publică»”. Mai mult, spun  magistrații, organele de urmărire penală nu au motivat scopul pentru care se impune arestarea preventivă a lui Stavrache, Goian și Cenușă, în condițiile în care nu există nicio dovadă că lăsarea lor în libertate ar compromite procesul penal.

„Starea de  pericol trebuie  apreciată prin raportare la toate datele şi elementele cauzei penale de faţă, ţinând seama de  natura şi gravitatea faptei despre care se prezumă că a fost săvârşită de inculpat,  iar aceste aspecte să reclame necesitatea unei reacţii ferme şi eficiente a autorităţilor judiciare în privinţa persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor în discuţie, în sensul eliminării, izolării din societate a subiectului infracţional. Ori tocmai acestă reacţie fermă şi eficientă  a autorităţilor judiciare, respectiv a Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău a lipsit care probabil a considerat, timp de doi ani şi jumătate că nu se impune în cauză nici începerea urmăririi penale şi nici reastarea preventivă”, au conchis judecătorii Curții de Apel Bacău.

Primarul Bacăului, incriminat pentru 5 infracțiuni de luare de mită

Sistemul pus pe picioare de primarul Bacăului, Romeo Stavarache, în vederea derulării activității infracționale a vizat atât societăți comerciale, cât și asociații sportive. Alături de Stavarache au fost reținuți joi, 26 iunie, Liviu Goian și Liviu Cenușă, patronii societăților Ligone Internațional și SSC Invest SRL, pe care funcționează televiziunea PNL Bacău, 1 TV, respectiv oficiosul primarului, Ziarul de Bacău.

Presa de casă a primarului s-a dovedit a fi un paravan către care au fost dirijați mai mulți oameni de afaceri spre a „cotiza” sumele de bani pretinse de Stavarache sau convenite, de comun acord, cu primarul băcăuan. Banii au venit prin intermediul unor contracte fictive de publicitate, așa cum reiese din denunțurile oamenilor de afaceri Costică Rusu, Viorel Rusu și Constantin Șoșu.

Sume de bani de ordinul sutelor de mii euro au fost pretinse și prin Asociația „Top Sport”, prin intermediul căreia municipalitatea Bacău finanțează de ani buni echipa de handbal masculin Știința. Asociația, la rându-i un paravan, este prezidată de cumătrul lui Romeo Stavarache, Constantin Apostol, personaj cheie în circuitul infracțional gândit de edilul băcăuan.

Prin intermediul Asociației „Top Sport” au fost încasate sume de ordinul sutelor de mii euro atât de la Viorel Rusu (Conextrust), cât și de la „regele drumurilor” – Costel Cășuneanu, acesta din urmă cotizând aproape 100.000 euro către Top Sport în vederea obținerii, de la Primăria Bacău, a unor documentații urbanistice.

***Din Ordonanța de reținere emisă joi de DNA rezultă că Stavarache este acuzat de comiterea a 5 infracțiuni de luare de mită, între acestea numărându-se și solicitarea a 10 la sută din valoarea unui contract încheiat de Conextrust cu ANL București, și preluat ulterior de municipalitate, în vederea construirii unui bloc de locuințe pe strada Făgăraș.

Liviu Goian este acuzat că ar fi săvârșit, în concurs, 3 infracțiuni de complicitate la luare de mită, în timp ce Liviu Cenușă este acuzat de comiterea a două infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Directorul ADR Nord-Est, Constantin Apostol, a fost pus sub acuzare de DNA Bacău pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la luare de mită. Omul de afaceri Costel Cășuneanu nu a scăpat nici el de belele: „regele drumurilor” este incriminat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. 

Recurs la Curtea Supremă

Dosarul de corupție al „lotului Stavarache” va ajunge, cel mai probabil în cursul acestei săptămâni, pe masa judecătorilor Curții Supreme. Aceștia vor judeca recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție. Recursul (contestația, conform noului Cod Penal) urmează a fi depus după ce DNA va lua act de modul în care Curtea de Apel a motivat decizia de punere sub control judiciar al celor trei inculpați din cauză.