O formă de bagatelizare a răsunătoarelor dosare date la iveală de procurorii anticorupție în ultimele săptămâni este ridiculizarea anchetei propriu-zise: cu foarte puține excepții, subiecții acestor anchete iau în batjocură demersul oamenilor legii, minimizând natura infracțională a faptelor aflate-n cercetare. Dosarele, afirmă în cor învinuiții din investigațiile DNA, ar fi „comandate” politic. Pentru ca deriziunea să fie completă, se organizează proteste ad-hoc întru susținerea învinuiților; televiziunile de propagandă politică demarează campanii media de denigrare a DNA și a procurorilor; se scot de la naftalină cazuri de condamnări desființate la CEDO, fapt ce ar evidenția că justiția autohtonă „nu funcționează” etc. Peste toate, se lovește în șeful statului – Traian Băsescu – bănuit că s-ar afla în spatele tuturor investigațiilor, pe post de ordonator șef de anchete.
Cazul „gemenilor” PSD Constanța, Radu Mazăre & Nicușor Constantinescu, este – din acest punct de vedere – o speță de manual. Primul, o căpetenie exotică erijată în bun samaritean – a construit case ieftine (cele mai ieftine!) populației defavorizate din Constanța al cărei primar este de câteva mandate; al doilea, un „șerif” corpolent, cu șaua bine pusă pe județul Constanța, pe care-l conduce tot de câteva mandate, demn de compasiune din cauza unei boli incurabile despre care am aflat detalii tocmai în contextul cercetărilor derulate de procurorii DNA București asupra persoanei sale. Ambii oameni ai locului sunt adulați de un electorat local dispus să creadă că popularitatea celor doi e suficientă pentru a le proba nevinovăția. Plecat în SUA la tratament, Nicușor Constantinescu a postat pe Facebook un mesaj incriminator la adresa procurorilor care-l anchetează pe bunul său tovarăș de arme Radu Mazăre: „Dupa ce mi-am demonstrat in fata judecatorilor nevinovatia de 2 ori la Tribunal si la Curtea de apel Bucuresti, astazi (marti – n.red.), printr- un nou abuz al serviciului DNA, primarul Radu Mazare a fost ridicat pentru Campusul ‘Henri Coanda’ realizat in 2012”.
Ce fel de nevinovăție și-a demonstrat Constantinescu în fața unor instanțe (Tribunal/Curte Apel București) care nu erau învestite cu judecarea fondului cauzei? Atât Tribunalul, cât și Curtea de Apel s-au pronunțat pe marginea solicitării procurorilor de arestare preventivă, pe 29 de zile, a șefului Consiliului Județean Constanța. Propunerea de arestare preventivă nu vizează judecarea fondului cauzei, ci modul în care menținerea în stare de libertate a învinuitului (i.e. – Nicușor Constantinescu) ar putea afecta cercetările ulterioare privind fondul cauzei (influențare martori, compromitere probe etc). Cu alte cuvinte, procurorii DNA nu au reușit să-i convingă pe judecătorii de la Tribunal și Curtea de Apel că cercetarea în stare de libertate a lui Constantinescu ar fi de natură a afecta investigația din dosarul anticorupție ce-l vizează pe șeful CJ Constanța. Înscrisurile medicale avansate de Constantinescu în dovedirea stării de persoană bolnavă de cancer în stadiu avansat i-au adus acestuia o binevenită cercetare în stare de libertate. Calitatea de învinuit nu e sinonimă cu cea de condamnat la moarte, par să fi concluzionat judecătorii care au dispus măsura amintită. Pe cale de consecință, Constantinescu are dreptul – și posibilitatea – de a avea un tratament corect. Echivalează asta cu dovedirea nevinovăției sale? Nici vorbă.
Stupefiantă din acest punct de vedere este reacția premierului Victor Ponta, la bază fost procuror. Este drept că Ponta nu are nicio realizare notabilă ca procuror, însă deținea suficiente cunoștințe juridice ca să nu emită declarații în susținerea învinuiților/inculpaților aflați în colimatorul DNA. Erijându-se în protectorul baronilor, Ponta a surprins recent printr-o bolnăvicioasă comparare a acestora cu martirii Revoluției din 89. „Nici in 1989 n-au putut sa ne impuste pe toti. Eu atunci aveam 17 ani si am iesit in strada ca multi dintre dvs, deci cred ca nici in 2014 nu se poate intampla acest lucru si cred ca proiectele importante pe care le aveti pentru cetatenii tarii le veti desfasura in continuare”, a afirmat Ponta citat de Ziare.com. Declarația lui Ponta, făcută în contextul cercetărilor DNA asupra lui Mazăre, nu e doar o grosolană imprudență, ci un sacrilegiu: o siluire a unui lucru considerat sfânt – martirajul eroilor Revoluției din Decembrie 1989.
Dacă e să o apucăm pe urmele logicii premierului V. Ponta, Antonie Solomon, fost primar PDL al Craiovei, sau Relu Fenechiu, fost președinte al PNL Iași și ministru al Transporturilor, ar fi echivalentul de „dreapta” al martirilor din 89, care s-au ridicat împotriva dictaturii personale a lui Ceaușescu. Ambii – Solomon și Fenechiu – execută acum ani grei de închisoare (mulțumită unor anchete DNA), după ce în prealabil au „tras” cât au putut de propriile dosare în speranța că tergiversarea, la nesfârșit, a judecării acestora s-ar putea solda cu un simulacru de achitare. De „eroii” PDL și PNL s-a ales praful, cei doi baroni locali ieșind din politică pe ușa din dos cu carierele definitiv compromise. De ce oare baronii PSD nu s-ar bucura de un tratament similar, dacă propria corupție le este documentată și dovedită de DNA?
Cu Ponta se mai întâmplă ceva la fel de îngrijorător, cu atât mai mult cu cât vorbim de un politician de 40 și ceva de ani. Un politician tânăr, prin urmare. Premierul manifestă o tendință ce amintește, pe alocuri, de anii 50, când poporul – mai exact tribunalele (instanțele) populare – stabilea cine merită să fie condamnat și cine nu, în acord cu nou implementata „dictatură a proletariatului” și a țărănimii colectivizate. În opinia primului-ministru, Mazăre și Constantinescu ar fi investigați de DNA pentru că sunt populari, politicieni cu trecere la electorat. Ponta vrea să acrediteze ideea că un „jupân” agreat de marele public este, din start, intangibil, electoratul pronunțându-se asupra vinovăției sale la momentul votului. Dacă votanții din Constanța i-au ales pe Mazăre & Constantinescu, e clar că cei doi sunt curați: ar vota publicul oameni „ne-curați”? De aici și marota cu popularitatea celor doi care, vezi Doamne, ar fi adevăratul pretext al anchetelor DNA. Or, procurorii anticorupție nu-și construiesc anchetele pe baza criteriilor de popularitate, ca în concursurile de „miss”. Oamenii legii caută încălcări ale legii, nereguli, ilegalități.
Argumentul popularității, chiar dacă – prin absurd – ar fi acceptat ca valid, ridică totuși noi semne de întrebare. Ce te faci cu județele care, prin natura „tradiției” politice locale (vezi chiar cazul Constanța), contabilizează scoruri electorale mai mari decât însăși dimensiunea electoratului care trăiește în respectivele regiuni? Cum putem aprecia popularitatea unor politicieni (ex. Marian Oprișan, Liviu Dragnea etc), știut fiind faptul că în mai multe comune din județele celor doi (Vrancea & Teleorman) s-a înregistrat o participare la vot de ordinul a 200-300 la sută (a se vedea situația de la referendumul pentru demiterea lui Băsescu, în vara lui 2012 sau chiar de la alegerile locale din același an)? Pe seama judecății lui Ponta, cei doi – Oprișan și Dragnea – nu-s doar intangibili, ci chiar veritabili dumnezei locali, dată fiind popularitatea lor sacrosanctă în rândurile electoratului. Poate, însă, decide o masă de votanți fanatici și cumpărabili dacă Oprișan sau Dragnea se fac vinovați de comiterea unor fapte penale? „Procurorul” Ponta ar fi trebuit să știe că nu și că popularitatea fabricată a unor baroni locali, fie ei din PSD, nu-i poate exonera pe aceștia de responsabilitatea propriilor fapte. Mai ales când acestea frizează, ostentativ, penalul.
