Derapaj antisemit al Dianei Șoșoacă. PSD consideră disproporționată decizia CCR

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a o exclude pe Diana Șoșoacă din cursa pentru alegerile prezidențiale a generat o serie de reacții politice și controverse în spațiul public. Argumentele juridice și constituționale din spatele acestei hotărâri încă așteaptă să fie prezentate, dar deja scena politică s-a împărțit între cei care susțin această decizie și cei care o consideră o amenințare pentru democrația românească.

Marcel Ciolacu: Decizia CCR, disproporționată la prima vedere

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a criticat decizia CCR, subliniind că, în absența unei motivări clare, aceasta pare „disproporționată în raport cu principiul democratic fundamental de a alege și de a fi ales.” Ciolacu și-a exprimat convingerea că funcțiile publice trebuie câștigate prin vot popular, nu prin bariere instituționale, adăugând că CCR trebuie să prezinte o justificare solidă pentru a evita suspiciunile privind legitimitatea hotărârii.

„Hotărârea CCR în cazul doamnei Diana Șoșoacă pare la prima vedere, în lipsa unei motivări, disproporționată în raport cu principiul democratic fundamental de a alege și de a fi ales. Rolul principal al CCR este de a apăra candidații și dreptul lor de a fi aleși, nu de a fi o barieră pentru participarea lor în alegeri. Voi susține întotdeauna că funcțiile trebuie câștigate la urne prin vot popular, pentru că aceasta este esența democrației.

Sub aceste aspecte, consider că CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri și aceasta să conțină argumente legale și constituționale puternice. Altfel, vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale.” a declarat Marcel Ciolacu – presedinte PSD

Diana Șoșoacă: între populism și dezinformare

Pe de altă parte, excluderea Dianei Șoșoacă poate fi văzută ca un rezultat inevitabil al propriilor sale declarații și acțiuni extremiste. Discursul său plin de elogii la adresa regimului lui Putin, propaganda antisemită și atacurile asupra Uniunii Europene și NATO au discreditat-o treptat în fața electoratului. Propagarea unor informații false, precum cea despre „3 milioane de case construite pentru evrei” sau despre „1000 de dolari/zi pentru fiecare soldat american din România”, a subminat grav credibilitatea sa ca figură publică.

„Nu pot să spun decât trăiască legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, a spus Diana Șoșoacă, într-un live susținut pe contul de socializare al prietenului său, Luis Lazarus.

Aceste derapaje, alături de acuzațiile de extremism și simpatii legionare, au atras nu doar critica societății civile, ci și atenția asupra unui potențial pericol la adresa stabilității și orientării democratice a României. În acest context, decizia CCR poate fi privită și ca o „măsură de protecție socială”, menită să prevină accesul unor astfel de personaje în funcții de conducere.

Reacții politice: între susținere și critică

În timp ce PSD contestă proporționalitatea deciziei CCR, alte partide, precum PNL și USR, au adoptat o poziție prin care incearca sa castige puncte electorale. Anul trecut, deputatul PNL Alexandru Muraru declara ca „Scoaterea partidului extremist AUR în afara legii devine deja o chestiune foarte probabilă„.

Criticile la adresa CCR nu sunt noi, dar acestea nu pot fi separate de contextul politic mai larg, în care diverse forțe politice au încercat, la rândul lor, să restrângă accesul unor candidați sau partide la scena politică.