Potrivit unui comunicat remis publicității de DNA, lucrătorii anticorupție efectuează 25 de percheziții domiciliare în locații situate în Brașov, Covasna, Bacău și București într-un caz privind retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure și 100 de hectare de teren agricol. Dosarul este lucrat de DNA Brașov.
Perchezițiile vizează 5 instituții publice (între care și Direcția Silvică Bacău), un birou de avocatură, precum și locuințele a 3 magistrați (doi din Brașov, respectiv unul din Covasna). Informații prezentate de Digi24 atestă că printre printre cei vizați de procurorii anticorupție se numără și parlamentarul brașovean Ioan Adam, de profesie avocat, dar și soția acestuia, judecător la Tribunalul Brașov.
Între retrocedările aflate în colimatorul DNA se numără și o controversată reconstituire de drepturi din județul Bacău, unde la Comănești Elie Vlad Sturdza – presupus moștenitor al lui Dimitrie Ghika – a obținut 34.000 de hectare de pădure. Elie Sturdza a deschis un litigiu în revendicare în urmă cu 7 ani, strănepotul lui Ghika câștigând pădurea la Tribunalul Covasna, reprezentat fiind de avocatul Ioan Adam, în prezent deputat PSD Brașov.
Pădure de 140 milioane euro
Cazul de retrocedare a ajuns în atenția presei centrale, după ce s-a aflat că 
pădurea a fost arvunită înainte de a fi definitiv câștigată și că beneficiarul celor 34.000 de hectare de pădure ar fi o firmă Prokon Hit Timber. La doar câteva luni după decizia Tribunalului, moșia Ghica a fost promisă spre vânzare societății Prokon Hit Timber, care se angaja să plătească în schimbul ei 140 de milioane de euro.
Doar că, potrivit documentelor, vînzătorul nu este moștenitorul Elie Vlad Sturdza, ci doi procuratori, Varga Ioan Gheorghe și Călugar Daniel Constantin, care, cel mai probabil, au cumpărat titlurile de proprietate de la Sturza. Cei doi procuratori s-au angajat printr-un precontract ca, timp de doi ani, să nu înstrăineze altcuiva cele 34 de mii de hectare.
Autoritățile băcăuane au respins cererea inițială de retrocedare
Autoritățile din Bacău au respins cererea inițială de retrocedare depusă de Elie Sturdza, pe motiv că nu îndeplinește criteriile legale, Sturdza fiind doar rudă de gradul cinci cu defunctul, prea îndepărtată pentru a mai avea drept asupra moștenirii.
Nemulțumit de decizia autorităților, Sturdza a dat în judecată statul român bazându-se pe mai multe acte oficiale, printre care două documente din anii 1872 si 1902 prin care a încercat să dovedească faptul că străbunicul său a fost proprietar peste 4 moșii însumând 34 de mii de hectare.
Vom reveni cu amănunte.
