Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat peste cap un caz de retrocedare a unor imobile in valoare de peste 2 milioane euro, din municipiul Bacau, dupa ce instantele bacauane hotarasera ca acestea ar apartine unui cetatean roman, de origine israeliana, domiciliat in Elvetia. Cand nimeni nu se mai astepta, retrocedarea a fost intoarsa de ICCJ, care a respins actiunea formulata de Singer Schalom, admitand – totodata – recursul declarat de S.C. Spada S.A. impotriva unei decizii a Curtii de Apel Bacau.
Un caz de retrocedare ce viza un imobil constructii si teren in valoare de peste 2 milioane de euro a fost transat de magistratii Curtii Supreme dupa mai multi ani de “chinuri” in instantele bacauane. La mijlocul lui februarie (2013), ICCJ a decis sa respinga o actiune formulata de Singer (Zinger) Schalom, cetatean roman de origine israeliana, rezident in Elvetia, care pretindea retrocedarea unui teren in suprafata de 6200 mp pe care functioneaza astazi societatea Spada SA Bacau (str. 22 Decembrie nr. 38, foto). Cazul a ajuns pe masa ICCJ dupa ce instantele bacauane (Tribunal, respectiv Curte de Apel) au stabilit ca Singer Schalom ar fi urmasul lui Jan Zingher, presupusul proprietar al fabricii de postav S.Singher SA (ulterior Bacaul SAR), confiscata si nationalizata de comunisti in anii ‘40. Data fiind calitatea de “urmas” a elvetianului Schalom, judecatorii bacauani au admis actiunea formulata de acesta, desi ea depasise cu peste 6 ani termenul de admisibilitate prescris de Legea 10/2001, lege ce reglementeaza regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de statul comunist.
Nationalizarea comunista – crima contra umanitatii?
Avocatul lui Schalom a actionat cu abilitate pentru a-i determina pe judecatori sa admita cererea de retrocedare a terenului. Pentru ca Legea 10 nu-i mai permitea cetateanului israelian sa revendice terenul apartinand astazi societatii Spada, avocatul a decis ca nationalizarea infaptuita de comunisti ar fi fost, de fapt, crima impotriva umanitatii. Cum crimele impotriva umanitatii nu se prescriu, conform reglementarilor internationale in vigoare, dreptul lui Schalom de a revendica proprietatea celor peste 6200 mp din municipiul Bacau putea fi exercitat dincolo de termenul de admisibilitate prevazut de Legea 10 (18 luni, de la intrarea in vigoare), o lege cu aplicabilitate “nationala” conform avocatului elvetianului Singer Schalom. “Consider ca in aceasta chestiune exista un vadit conflict intre norma nationala si cea international, nefiind posibila o restrangere a raspunderii juridice pentru fapte ce constituie crima contra umanitatii, ceea ce implica si aspectul civil al acestei raspunderi, respectiv repararea prejudiciului cauzat prin fapta. Prin urmare, in raport de acest argument, consider ca nu poate fi acceptata ideea implinirii vreunui termen de prescriptie a actiunii in justitie, prin care se cere repararea prejudiciului rezultat din savarsirea unei crime contra umanitatii”, se arata in inscrisurile depuse la dosar si semnate de Schalom.
Executare silita de Craciun
Tribunalul, mai intai, si ulterior Curtea de Apel din Bacau au acceptat sustinerile reclamantului, astfel incat la 10 decembrie 2012 executorii judecatoresti i-au trecut pragul patronului Spada SA, Mircea Iacob. Potrivit unui titlu executoriu pus in aplicare de executorul judecatoresc Sorica Necula, conducerea Spada SA a fost somata ca in termen de 5 zile de la primirea somatiei sa elibereze suprafata de 6233 mp, sa suporte 2000 lei cheltuieli de judecata, precum si 6840 lei cheltuieli cu executarea silita.
Glontul de argint, tras la ICCJ si-a atins tinta
Dosarul 4744/110/2007* a ajuns – in cele din urma – pe rolul Curtii Supreme, chemata sa clarifice daca pentru cetateanul Singer Schalom prevederile Legii 10/2001 erau aplicabile in aceeasi masura ca miilor de cetateni romani care si-au pierdut dreptul de a revendica proprietatile confiscate de comunisti din cauza formularii cu intarziere a cererilor de retrocedare.
Pigmentat cu nenumarate lovituri sub centura, litigiul de la ICCJ a fost transat, dupa o inclestare feroce, in favoarea Spada S.A., magistratii Curtii Supreme admitand – la 19 februarie 2013 – recursul formulat de societate impotriva Deciziei nr. 4 din 26 ianuarie 2012 a Curtii de Apel Bacau. In acest context, judecatorii ICCJ au respins actiunea formulata de reclamantul Singer Schalom, schimband “in tot” decizia instantei bacauane prin care cetateanului elvetian i se recunostea proprietatea asupra celor 6200 mp din strada 22 Decembrie, nr. 38. Si aici, avocatul lui Schalom a reluat tema “crimei contra umanitatii”, apreciind ca “nationalizarea facuta in baza Legii nr. 119/1948 a fost un act impotriva «burgheziei», constituind un act de persecutie savarsit din considerente politice, fapta care intra in domeniul de reglementare al Conventiei asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si crimelor contra umanitatii”.
Legea, una pentru toti
Societatea Spada SA a contestat la ICCJ calitatea de mostenitor al lui Schalom, sustinand ca acesta nu a facut dovada peremptorie ca tatal sau ar fi fost, cu adevarat, unicul proprietar al fostei fabrici de postav “Bacaul SAR” si ca, in realitate, numitul Jan Zingher ar fi fost procurator, conform documentelor extrase din Arhivele Nationale, filiala Bacau, respectiv Bucuresti. Mai mult, din documentele descoperite in arhivele bacauane Jan Zingher, tatal lui Schalom Singer, figureaza ca fiind director lichidator al “Bacaul SAR”, nicidecum asociat sau actionar. Colac peste pupaza, intr-un document clasificat de urmarire operativa intocmit de catre ofiteri specializati din cadrul Directiei Bacau a Securitatii (6 iunie 1957), care-l urmarea pe cetateanul Jan Zingher, sunt “repertoriate” toate rudele si cunostintele acestuia, dupa tipicul de atunci al Securitatii, mai putin…presupusul fiu al acestuia. El apare insa peste zeci de ani, solicitand retrocedarea terenului pe care a functionat fabrica lui Jan Zingher, “Bacaul SAR” (fosta S.Singer SA)!
Aparatorul unitatii bacauane a identificat cheia de bolta a apararii Spada SA reprezentata de solicitarea acestuia de calificare drept inadmisibila a cererii de retrocedare, in contextul in care ea a fost formulata la aproape 10 ani de la scurgerea termenului limita, in sensul in care a fost prescris de Legea 10/2001 si reglementarile ulterioare. Mentiunea e cu atat mai importanta, cu cat mii de proprietari romani care s-au trezit cu proprietatile confiscate de comunisti nu si-au mai putut recupera imobilele din cauza tardivitatii cu care au formulat solicitarile de retrocedare. Pentru acestia, multi dintre ei si din Bacau, Legea 10 a fost aplicata in litera ei; in cazul elvetianului Schalom Singer, instantele bacauane au considerat ca s-ar impune o derogare de la prevederile legii amintite, aplicabile se pare doar cetatenilor dintre granitele Romaniei.
“Trecand peste faptul ca in aceasta cauza am trait agonia si extazul, agonia in momentul executarii silite a societatii pe care am reprezentat-o, in sensul evacuarii acesteia din imobilul revendicat, respectiv extazul dupa mai putin de 3 saptamani cand am readus cei peste 6200 m.p. in patrimoniul SPADA, mentinerea de catre ICCJ ca temeinice si legale a solutiilor pronuntate de instantele inferioare ar fi reprezentat punerea in pericol a intregului circuit civil din tara, fiind practic inlaturate, cu desavarsire, prevederile Legii 10/2001, de stricta interpretare si aplicare”, a declarat pentru Bacau.NET avocatul Vlad Secuiu (foto), aparatorul societatii Spada SA.
Pe 21 februarie 2013, in prezenta oficialilor Spada SA, executorul judecatoresc a renuntat la punerea in aplicare a titlului executoriu, odata cu decizia ICCJ prin care recursul formulat de Spada SA a fost admis, iar sentinta Curtii de Apel Bacau, care l-a recunoscut drept mostenitor pe Singer Schalom, a fost desfiintata.
Aplicarea Legii 10, calvar national
Retrocedarea proprietatilor confiscate de comunisti a revenit in actualitate in Romania. In repetate iesiri publice, premierul Victor Ponta a incriminat neregulile ce au insotit, in ultimii 10 ani, procesul de restituire a proprietatilor nationalizate de regimul comunist. In acest context, Guvernul isi va asuma raspunderea cat de curand pe un nou pachet legislativ privitor la retrocedari care-si propune sa reglementeze restituirile in bani, precum si regimul juridic al faimoaselor drepturi litigioase. Acestea urmeaza sa fie impozitate cu 85 la suta, conform intentiilor guvernantilor.
Potrivit unei statistici existente la nivelul lui 2011, de la intrarea in vigoare a Legii 10, pe adresa Autoritatii Nationale pentru Restituire a Proprietatilor au fost depuse peste 202.000 de notificari privind cereri de retrocedare. Din acestea, au fost solutionate aproximativ 80.000. Peste 76.000 de notificari au ramas spre solutionare (dec. 2011).
