Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat definitiv hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc prin care a fost aprobat un memorandum inițiat de Consiliul Național Secuiesc. Acesta privea înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc, cu statut autonom. Magistrații susțin că au ținut cont și de „respingerea de către Comisia Europeană” a două cereri de înregistrare a unor inițiative cetățenești „al căror obiect îl constituia înființarea de regiuni după criterii etnice”.
Hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc din primavara anului 2014, prin care a fost aprobat memorandumul Consiliul Național Secuiesc (CNS) privind înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc cu statut autonom, a fost atacată în instanța de contencios administrative în iulie 2014, de prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, acțiunea acestuia fiind admisă de magistrații Tribunalului Harghita în octombie anul. Potrivit deciziei magistraților, documentul nu a fost emis pe baza legii, propunerea privind Statulul de autonomie a Ținutului Secuiesc fiind avizată negativ de Consiliul Legislativ, ”întrucât viza crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român, ceea ce contravine Constituției”.
Ulterior, Consiliul Local Miercurea Ciuc a atacat cu recurs, în februarie 2015, sentința Tribunalului Harghita la Curtea de Apel Târgu Mureș, care a respins acțiunea acestuia și a anulat definitiv hotărârea adoptată, fiind comunicata Prefecturii Harghita.
Potrivit magistraților Curții de Apel Târgu Mureș, Consiliul Local Miercurea Ciuc „a ales să ignore aria de competență și a adoptat un act care vizează demersuri și solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populației din 153 de localități, din care doar 68 se afla în Harghita”, celelalte fiind situate în județele Covasna și Mureș, scrie Hotnews.ro. De asemenea, aceștia au precizat că în decizia lor au mai ținut cont de „respingerea de către Comisia Europeană” a două cereri de înregistrare a unor inițiative cetățenești „al căror obiect îl constituia înființarea de regiuni după criterii etnice”.
„Prin Decizia C (2013) 4875 final, din 25 iulie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Consiliul Național Secuiesc cu titlul „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și pentru sustenabilitatea culturilor regionale”, iar prin Decizia C (2013) 5969 final, din 13 septembrie 2013, a fost respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Hans Heinrich Hansen și Kelemen Hunor, cu titlul „Minority Safe-Pack – un million de semnături pentru diversitate în Europa”, precum și, în același sens, respingerea de către Plenul Senatului, în ședința din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc”, au motivat magistrații Curții de Apel Târgu Mureș. Decizia Curții de Apel Târgu Mureș este definitivă.
Potrivit sursei, prefectul Jean-Adrian Andrei, a declarat că Prefectura va ataca în instanță toate hotărârile autorităților locale care contravin legislației în vigoare și încalcă Constituția României. „Prin această decizie a Curții de Apel ne aflam în fața autorității de lucru judecat și a practicii judiciare, motiv pentru care orice demers prin acte administrative, care va avea ca obiect această temă, va fi respins din start”, a spus prefectul.
35 de UAT-uri din Harghita au adoptat hotărâri de constituire a Ținutului Secuiesc
Până în prezent, în județul Harghita consilii locale din 35 de localități au adoptat hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul inițiat de CNS privind înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectura în instanța de contencios administrativ. În cazul a 30 din hotărâri, magistrații Tribunalului Harghita au admis acțiunea prefectului, iar alte cinci se află pe rol. Cinci dintre sentințele adoptate de instanța de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale la Curtea de Apel Târgu Mureș.
Potrivit motivării înaintată instanței de Prefectură, „prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ținutul Secuiesc este încălcată Constituția României, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a țării”. Cât privește solicitarea recunoașterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriștii Prefecturii au apreciat că este, de asemenea, neconstituțională, din moment ce în Articolul 13 din Constituție se precizează că în România, limba oficială este limba română.
În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din județele Harghita, Mureș și Covasna să adopte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Tinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaționale. Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului și Guvernului să respecte toate angajamentele internaționale ale României adoptate în domeniul protecției minorităților naționale.
De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită Ținutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local. In proiectul pe care CNS il propunea spre aprobare consiliilor locale se mai solicita ca in unitatile teritorial-administrative in care ponderea unei minoritati nationale depaseste zece la suta, limba acesteia sa fie recunoscuta ca limba oficiala, avand acelasi statut ca limba oficiala a statului.
Potrivit Rise Project, în memorandumul înaintat de CNS se cere autorităților locale să ceară ca „statul să trateze cu înțelegere dacă o comunitate etnică cu tradiții istorice solicită autodeterminare”, iar mai apoi „să creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ținutul Secuiesc”.
