Corupția anticorupților. Cum s-au aciuat interlopii la masa familiei prezidențiale

1

lucian_bogdanelArestarea preventivă a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, nu e un succes al justiției autohtone, așa cum afirmă unele voci exaltate. E o chestiune de strictă normalitate. După 10 ani de anticorupție, timp în care statul român a investit sume astronomice în construirea unei adevărate industrii judiciare, era momentul ca sistemul să-și dovedească des invocatele independență și eficacitate. Cazul de trafic de influență în hățișul căruia s-a prins Mircea Băsescu aduce însă o altă știre, una se pare cu adevărat importantă: interlopi masați într-un temut clan cu grave antecedente penale s-au aciuat, Dumnezeu știe cum!, la masa familiei prezidențiale! Familia nr. 1 în statul român. E asta o întâmplare?

În februarie 2010, la câteva luni de la prezidențialele din 2009, fratele președintelui îi boteza lui Sandu Anghel (zis Bercea Mondial) nepoata. Bercea și clanul său aveau, încă de pe atunci, notorietatea unui trecut dubios, pigmentat cu zeci de infracțiuni și dosare penale cu carul. Răul fusese făcut mai devreme, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, când șeful statului, însoțit de Prima Doamnă a participat la o serbare țigănească în localitatea Costești, organizată sub egida regelui Cioabă, prilej cu care Bercea i-a înmânat Mariei Băsescu, drept cadou, o salbă de aur. Aceasta a fost ulterior donată Administrației Prezidențiale, care a inventariat-o ca donație. După ce Băsescu a câștigat alegerile, votat fiind de o mare parte din țigani.

Este puțin probabil, ba chiar ridicol să ne imaginăm, că șeful statului nu era la curent, încă de pe atunci, cu „viața și opera” clanului interlop pătruns – prin „încumătrire” – în familia sa. Potrivit unei analize Hotnews, pe numele lui Anghel Sandu (Bercea Mondial) oamenii legii au deschis, în decursul timpului, peste 100 de dosare penale vizând o gamă largă de infracțiuni: de la evaziunea fiscală, la tentativa de omor. Cum a ajuns un astfel de personaj în imediata apropiere a șefului statului și a familiei sale? Evident, cu largul consimțământ al acestora.

Pe Traian Băsescu, numele Bercea Mondial l-a urmărit ani de zile. Ca și slăbiciunea propriului frate. „A botezat, dar asta nu i-a folosit lui Bercea Mondial la nimic, după cum vedeţi. Constataţi că i-ar fi folosit la ceva? Chiar dumneavoastră spuneaţi că ar fi fost arestat 29 de zile. La ce credeţi că i-a folosit?”, afirma – cu nervozitate – șeful statului la momentul reținerii lui Bercea, în februarie 2011 (vezi AICI). Declarația e importantă, întrucât ea a fost făcută în contextul cazului penal care, peste ani, îl va aduce pe Mircea Băsescu după gratii pentru trafic de influență.

Pentru retorica anticorupție asumată de Traian Băsescu în mandatele sale, corupția propriului frate e un eveniment cu implicații catastrofice: nimeni, în România, nu va accepta argumentul că Băsescu nu era la curent cu peripețiile fratelui Mircea și ale anturajului său mafiotizat. Mai mult, dimensiunea sumelor despre care se face vorbire în discuțiile dintre Mircea Băsescu și denunțătorii săi – e vorba de peste jumătate de milion de euro – ne duce cu gândul nu doar la o tentativă de trafic de influență, ci la o eventuală spălare de bani (în folosul unui partid, a unui politician, a unei campanii etc), în condițiile în care banii s-au pierdut pe un traseu extrem de dubios, fără a mai reveni vreodată în buzunarele clanului Bercea Mondial.

În martie 2012, deputatul Cezar Preda (PDL), pe atunci șeful Comisiei de control parlamentar al SRI, afirma într-un interviu că „lumea interlopă a intrat în politică”, mulțumită unei legi electorale „criminale”. „Am vrut să avem o analiză foarte clară a penetrării lumii interlope în spaţiul politic românesc şi evoluţia sa de la aceea de a te folosi de oamenii politici şi până aţi atinge scopul. Au depăşit această situaţie în 2004, au început să intre ca şi consilieri locali, judeţeni, iar în 2008 au depăşit şi această barieră şi au intrat direct în viaţa politică spunând «Ce nevoie mai am eu de politician când pot să intru cu bani să fac eu politică?» şi am ajuns la această nenorocire”, afirma Preda citat, pe larg, de Mediafax (citește AICI).

Alegerile generale din toamna lui 2012 au confirmat această păguboasă tendință, Parlamentul României numărând astăzi 600 de aleși, cei mai mulți dintre ei complet străini de acest „job”, dar perfect încadrabili în tipologia „interlopă”. Sfârșitul mandatelor lui Băsescu, către toamna lui 2014, duce lumea interlopă dincolo de Parlament, până în curtea Palatului Cotroceni, unul dintre simbolurile democrației românești de după 89. Șeful statului, Traian Băsescu, are ce să-și reproșeze, dincolo de situația dezastruoasă în care fratele său a adus întreaga familie prezidențială.

Promovând oameni slabi, cu biografii incerte, dar de o loialitate demnă de orice fanatism religios, Băsescu a betonat ascensiunea dubioșilor în peisajul public autohton. De la Elena Udrea, până la Elena Băsescu, oamenii propulsați de Băsescu și ambițiile sale iraționale au răsturnat scara valorilor, înlocuind competența cu popularitatea. Astăzi, spiritul popular al serbării câmpenești organizată de țigani la Costești, în septembrie 2009, s-a întors împotriva lui Traian Băsescu și a apropiaților săi. Ecourile zaiafetului de tristă amintire îl bântuie pe președinte ca un vis urât care va dura, cel mai probabil, până la sfârșitul mandatului său.

 

1 COMENTARIU

Lasa un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.