Consiliul național pentru coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool va fi înființat ca organism fără personalitate juridică și va funcționa în coordonarea Ministerului Sănătății, stabilește o hotărâre adoptată miercuri de Guvern.
Scopul acestei structuri este coordonarea politicilor și acțiunilor de reducere a consumului dăunător de alcool, prin elaborarea unui plan de acțiuni coordonate și eficiente, pe termen mediu și lung, care să fie implementat de autoritățile cu atribuții în domeniu, potrivit unui comunicat al Guvernului. Activitățile Consiliului vor fi în acord cu prioritățile Uniunii Europene, ale Organizației Mondiale a Sănătății și cu situația pe plan național.
În prezent, în majoritatea statelor membre UE există structuri naționale care planifică politicile legate de consumul de alcool. Consiliul va fi condus de un reprezentat al Ministerului Sănătății, cu rang de secretar de stat, care urmează să fie desemnat de ministrul Sănătății și va fi format dintr-un comitet interministerial, un comitet consultativ și un secretariat tehnic.
Comitetul interministerial va avea rol decizional în cadrul Consiliului și va fi format din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Institutul Național de Statistică, Consiliul Național al Audiovizualului.
Comitetul consultativ va fi constituit din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile cu activitate relevantă în ceea ce privește controlul consumului dăunător de alcool, precum și din reprezentanți ai sectorului economic. Comitetul consultativ va contribui la elaborarea politicilor naționale cu informații din domeniul specific de activitate și cu propuneri. Componența nominală a comitetului consultativ va fi avizată de comitetul interministerial și aprobată de președintele consiliului, pe baza propunerilor formulate de organizațiile neguvernamentale.
Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății privind consumul total de alcool, România se situează cu 32% peste media regiunii europene, aşa cum este ea calculată de Organizația Mondială a Sănătății. În România, mortalitatea atribuită consumului dăunător de alcool la populația adultă (20-64 de ani) este de trei ori mai mare decât media statelor dezvoltate din UE, principalele cauze fiind accidentele, bolile cardiovasculare și ciroza hepatică.
La nivelul Uniunii Europene și al Organizației Mondiale a Sănătății există o preocupare din ce în ce mai accentuată privind efectele consumului dăunător de alcool asupra sănătății și eficiența politicilor de control a consumului. Grupul de lucru constituit în acest sens la nivelul UE – Comitetul Politicilor și Acțiunilor Naționale privind Alcoolul – are scopul de a facilita schimbul de experiență între statele membre cu privire la politicile publice privind reducerea consumului de alcool.
