Compania austriacă Schweighofer Holzindustrie, cu o prezență solidă și în județul Bacău, recompensa lemnul tăiat ilegal

Firma Schweighofer Holzindustrie România care deţine un cvasimonopol pe piaţa lemnului din ţara noastră, achiziţionând cantităţi uriaşe de masă lemnoasă, a fost expusă de o investigaţie a organizaţiei Environmental Investigation Agency (EIA) că recompensează lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificaţie.

Investigatorii EIA, scrie EpochTimes România, s-au dat drept nişte investitori străini care au câştigat drepturile de punere în valoare a unei cantităţi de lemn din pădurile unei asociaţii de proprietari din România. În discuţiile pe care aceştia le-au purtat cu oficialii români şi austrieci ai companiei Schweighofer, filmate cu camera ascunsă, ei au insistat pe intenţia de a tăia mai mult decât este permis conform contractului cu asociaţia de proprietari şi au cerut companiei de asigurări că le va cumpăra lemnul ilegal. În replică, oficialii Schweighofer au confirmat că vor cumpăra lemnul şi au arătat că oferă şi bonusuri pentru cantităţile suplimentare de lemn tăiat ilegal.

Alexander von Bismarck, director executiv al EIA SUA, a arătat în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Bucureşti că organizaţia pe care o conduce combate crimele de mediu, precum comerţul cu specii pe cale de dispariţie sau cu lemn tăiat ilegal şi cu derivatele din acesta. În opinia sa, pentru a combate fenomenul defrişărilor ilegale, trebuie urmărită cererea de lemn şi de unde vin banii care aduc corupţie. Publicarea investigaţiei şi filmărilor cu reprezentanţii companiei austriece Schweighofer Holzindustrie survine în contextul discuţiilor care au loc în Parlament în legătură cu noul Cod Silvic, retrimis legislativului de preşedintele Klaus Iohannis pe 23 martie.

„Sperăm ca informaţiile publicate despre compania Schweighofer să ajute în acest proces. Chestiunea defrişărilor ilegale nu este numai una de mediu, ci şi una care ţine de guvernanţă, de corupţie şi de procesul democratic. Dacă pierdem această bătălie, o pierdem cu siguranţă şi pe cea legată de schimbările climatice”, a explicat von Bismarck. În opinia sa, pentru o bună guvernanţă a pădurii şi pentru combaterea defrişărilor ilegale este nevoie de un sistem bun de supraveghere şi de sancţiuni dure.

După retrimiterea Codului Silvic în Parlament, CEO-ul Gerald Schweighofer (foto) i-a adresat o scrisoare primului ministru al României, cerându-i să schimbe Codul Silvic, în caz contrar ameninţând cu efecte negative asupra comerţului dintre Austria şi România, în general. Compania austriacă este nemulţumită de limita de 30% impusă oricărei companii în procesarea unei specii sau sortiment de lemn în România. Guvernul și Parlamentul nu au dat curs acestei solicitări, forma în care a fost adoptat Codul Silvic păstrând cota de 30%. Argumentele celor de la Schweighofer-Holzindustrie au fost preluate însă de Adminstrația Prezidențială în cererea prin care a trimis spre reexaminare la Parlament Codul Silvic, pe 23 martie 2015.

România Curată: De ce sunt false argumentele firmei austriece și ale Administrației Prezidențiale

1. Legislația europeană nu interzice prevederile anti-monopol (cu atât mai mult cu cât, după cum se poate vedea și în investigația celor de la EIA, poziția dominantă pe piață a fost dobândită prin achiziționarea de lemn tăiat ilegal, ba chiar prin încurajarea/bonificarea unor astfel de practici);
2. Legislația europeană recunoaște (în diferite domenii) dreptul comunităților locale de a beneficia cu prioritate de resursele naturale ale zonei (în cazul de față, dreptul micilor procesatori și, îndeosebi, a fabricilor de mobilă locale).

Ce este fals în scrisoarea companiei austriece:

• Schweighofer-Holzindustrie folosește argumentul locurilor de muncă și a taxelor și impozitelor pe care le plătește statului român. În realitate, având monopol asupra achiziționării de masă lemnoasă și controlând prețul de achiziție, compania lasă fără resurse micii producători de mobilă. Cumulat, acești producători de mobilă oferă însă mult mai multe locuri de muncă decât Schweighofer-Holzindustrie. Astfel, compania austriacă blochează dezvoltările locale, iar pe cele existente le împinge către faliment. Doar la Câmpeni, cele câteva fabrici și ateliere de mobilă și mici producători de cherestea (cumpărată de fabricile de mobilă) asigură aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Majoritatea producției de mobilă este vândută la export cu o plus valoare mult mai mare decât exportul de cherestea, consumând însă însutit și înmiit mai puțină masă lemnoasă. În fine, taxele și impozitele plătite de către micii producători autohtoni se varsă integral la bugetele locale și naționale, iar profitul se întoarce tot în economia autohtonă, în timp ce în cazul Schweighofer-Holzindustrie cea mai mare parte a profitului se externalizează.

Schweighofer a preluat combinatul de prelucrare a lemnului din Comănești

Compania austriacă are o prezență puternică în România, unde deține 4 unități de producție (două fabrici de cherestea la Sebeș și două fabrici de panel și produse încleiate). La Comănești (foto), Schweighofer a preluat în 2010 combinatul de prelucrare a lemnului, acesta fiind extins sistematic până în zilele noastre, capacitatea de producție fiind de 135.000 mc de panel/an (cea mai mare din lume într-o singură unitate de producție). În 2015, compania are în plan să pună în funcțiune o a treia fabrică de cherestea, la Reci (jud. Covasna), investițiile totale cifrându-se la 150 milioane euro.

Fabrica de la Reci ar trebui aprovizionată anual cu 800.000 metri cubi de lemn. Această cantitate reprezintă 5% din cantitatea de lemn exploatată anual din toată ţara. O astfel de uzină consumatoare de lemne în secuime ar pune o presiune enormă pe exploatările de pădure din întreaga regiune şi ar încuraja defrişările ilegale, spun ONG-urile de mediu, care se împotrivesc investiţiei. Asociaţia Transilvania Verde şi Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde consideră venirea companiei Schweighofer în Covasna indezirabilă şi au formulat o petiţie împotriva investiţiei.

Austriacul Gerald Schweighofer câştigă din prelucrarea lemnului românesc peste un milion de euro pe săptămână. Calculul aparţine site-ului de business money.ro, care precizează că Holzindustrie Schweighofer a devenit cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România. Se ştie despre el că face parte dintr‑una din cele mai bogate familii austriece, o familie cu o tradiţie de trei sute de ani în industria de prelucrare a lemnului. Compania austriacă are în România trei unităţi pe bază de biomasă în baza unor promisiuni privind triplarea subvenţiilor acordate producătorilor în domeniu.

Potrivit unui studiu Greenpeace, România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră. În perioada 2009-2012 s-au înregistrat în total la nivel naţional 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, soldate cu amenzi sau dosare penale. În 2012 au fost exploataţi potrivit datelor oficiale peste 19 milioane de metri cubi de lemn, dintre care 3 milioane au fost achiziţionaţi de compania austriacă Schweighofer Holzindustrie.