Cine va fi groparul USL va pierde prezidentialele. Rosia Montana, un pretext politic convenabil tuturor

De mai multe luni, liderii PSD par a investiga diverse scenarii vizand ruperea Uniunii Social Liberale (USL) in vederea promovarii propriului candidat la alegerile prezidentiale de anul viitor. Le lipsea un pretext, unul serios, cu o oarecare trecere la populatie. O poveste credibila, care sa minimizeze – pe cat posibil – efectele secundare ale distrugerii celei mai mari aliante politice de la Revolutie incoace. O alianta de peste 70 la suta. Cazul Rosia Montana se pliaza impecabil pe conturul doleantei PSD, partid ce pare a retrai, peste ani, momentele ruperii mega-aliantei PSD – PDL (2009, va mai amintiti?). Scindarea PSD de PDL,  din 2009, n-a avut, nici pe departe, un imbold (pretext) atat de bun si puternic precum cel furnizat de scandalul Rosia Montana din acest an.

Declaratiile de data recenta ale liderului PNL, Crin Antonescu, vin sa alimenteze si mai mult scenariul desfiintarii USL. Antonescu, un politician care a ales sa ramana consecvent cu ideile vehiculate in campania electorala de la parlamentarele de anul trecut, a atacat deschis initiativa premierului Victor Ponta de a duce Rosia Montana in Parlament, dupa modelul altor contracte a caror legalitate a fost „betonata”, in timpul cabinetului Adrian Nastase (2000-2004), de votul suveran al Legislativului. Un vot menit a acoperi, prin dimensiunea sa de suveranitate, caracterul neortodox, daca nu cumva penal, al respectivelor intelegeri (vezi privatizarile si contractele Petrom, Bechtel etc). Intr-un interviu acordat cotidianului Adevarul, Antonescu a disecat magistral inconsecventa pesedistului Ponta: in campanie denunta proiectul Rosia Montana; la guvernare a devenit principalul sau promotor , declarand – pe un ton vadit infantil – ca in perioada de Opozitie nu a sustinut proiectul din cauza ca era promovat de Traian Basescu.

Speculand, oportunist, escaladarea protestelor de strada anti-Rosia Montana, Crin Antonescu s-a erijat in opozantul cel mai vocal al proiectului. Seful PNL a invocat, in registru eufemistic, presupuse „fragilitati” ale proiectului sustinut de Ponta si trimis de premier in Parlament, fara a explica niciodata in ce constau aceste fragilitati. Ponta insusi, camaradul lui Antonescu in USL, a fost gratulat de liderul PNL cu eticheta „parsivel”, Antonescu incercand sa creioneze astfel imaginea unui prim-ministru implicat trup si suflet in sustinerea intereselor Rosia Montana Gold Corporation & Gabriel Resources.

Alianta nascuta, intr-o noapte, din prietenia la catarama a lui Ponta cu Antonescu, USL s-ar putea dezintegra pe nesimtite, mai ales ca prietenia dintre cei doi copresedinti a fost inlocuita de ceea ce Antonescu a numit recent „colegialitate de serviciu public”. Fara mecanisme de control intern si de gestionare a eventualelor neintelegeri aparute intre Antonescu si Ponta, USL pare cel putin la fel de fragila – in toata grandoarea sa – precum mega proiectul privind exploatarea aurului la Rosia Montana. In optica PSD, partid prea mare pentru a-si permite luxul de a nu avea propriul candidat la prezidentiale, scandalul Rosia Montana, in buna masura regizat, se dovedeste un pretext inestimabil, o adevarata „pleasca” politica a carei fructificare devine, incet dar sigur, o chestiune de timp.

Probabil si din acest motiv, Antonescu a ales sa ramana consecvent crezurilor initiale aflate la temelia USL, intre acestea numarandu-se si opozitia la proiectul Rosia Montana, denuntat la un moment dat inclusiv de cameleonicul Victor Ponta, care intre timp si-a schimbat radical opiniile si abordarea.