Magnatul Gerald Schweighofer vrea să facă o fabrică de cherestea, cu o capacitate anuală de 800.000 de metri cubi, în localitatea covăsneană Reci. Uzina va stimula abuzul în privința defrișărilor și va înghiţi o cantitate de materie lemnoasă de şapte ori mai mare decât cea exploatată legal în judeţ. Circa 80% din producţia austriacă de cherestea va fi vândută în Japonia
Cântecul drujbei austriece a stârnit, pentru început, tropăituri nervoase, aplauze pe sub masă şi fluierături sincere dinspre scaunele 
rezervate clasei politice. A semănat rumoare printre ONG-urile de mediu. Miliardarul Gerald Schweighofer (foto), prin fabricile pe care le deţine în România, prelucrează şi exportă peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Şi vrea mai mult.
În anul 2002, în Romania sosea, la vânătoare de resurse, o importantă companie austriacă, jucător greu pe piaţa mondială a lemnului: Holzindustrie Schweighofer. Prima investiţie: fabrica de cherestea din Sebeş. Accesul la pădurile româneşti a propulsat grupul austriac în fruntea clasamentului exportatorilor de lemn din țara noastră. Afacerile au început să crească în 2007, când Gerald Schweighofer a cumpărat încă o fabrică la Rǎdǎuţi. Au urmat unităţile de producţie de la Comăneşti şi Siret. Anul trecut, Holzindustrie avea deja în portofoliu 15.000 de hectare de pădure. Compania lucrează cu cele mai noi tehnologii cu laser şi, pentru a-şi menţine poziţia de lider, are o nevoie colosală de materie primă. E printre cei mai mari cinci furnizori europeni de cherestea ai Japoniei şi are livrări în peste 40 de ţări. Acum a pus ochii pe pădurile Covasnei, unul dintre cele mai împădurite judeţe ale României, cu aproape 45% din suprafaţă acoperită de „aur verde”.
Cu ochii larg închişi la defrişări ilegale
Holzindustrie Schweighofer a anunţat că va construi o fabrică de cherestea în localitatea Reci, care ar trebui aprovizionată anual cu 800.000 metri cubi de lemn. Această cantitate reprezintă 5% din cantitatea de lemn exploatată anual din toată ţara. O astfel de uzină consumatoare de lemne în Secuime ar pune o presiune enormă pe exploatările de pădure din întreaga regiune şi ar încuraja defrişările ilegale, spun ONG-urile de mediu, care se împotrivesc investiţiei. Asociaţia Transilvania Verde şi Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde consideră venirea companiei Schweighofer în Covasna indezirabilă şi au formulat o petiţie împotriva investiţiei, care are aproape 1.000 de semnatari.
Compania austriacă nu se sfieşte să cumpere lemn de pe piaţa neagră. Deocamdată, autorităţile au documentat un singur astfel de caz. „În 2007, la uzina Holzindustrie s-au găsit peste 7.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Austriecii cumpără lemnul şi nu se dau în lături să apeleze la piaţa neagră şi, indirect, susţin exploatarea legală şi ilegală. La o cantitate de 800.000 de metri cubi anual, firma austriacă va lucra cu foarte mulţi furnizori de lemn. Cumpără aproape tot ce este posibil, adică poţi să te duci şi cu un singur camion de lemne şi cu sute de vagoane, că Holzindustrie nu va refuza marfa. Practic, e imposibil să vezi din afară din ce sursă obţin ei cantitatea necesară de materie primă”, a adăugat Zoltán Csongor. Deocamdată, legislaţia care reglementează activitatea unei astfel de uzine este destul de vagă: nu există o interdicţie în privinţa capacităţii pe care o poate avea, chiar dacă aceasta depăşeşte cantitatea de lemn care poate fi exploatată legal în regiune.
Proteste publice
Luna trecută, peste 100 de tineri au participat la un miting în centrul Municipiului Sfântu Gheorghe, în semn de protest faţă de intenţiile companiei austriece. Manifestări similare au avut loc în alte 14 localităţi din judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare, sub genericul „Salvaţi pădurile din Ţinutul Secuiesc”. „Această investiţie austriacă reprezintă un pericol chiar şi pentru siguranţa naţională a României. Trebuie doar să ne aducem aminte de dezastrele provocate de defrişările masive, iar în următorii zece ani, aceste păduri vor fi rase de pe faţa pământului. Să nu uităm de inundaţiile care pot fi provocate în urma acestor tăieri masive de masă lemnoasă, de iminentul dezechilibru produs la nivelul ecosistemelor”, a declarat, cu acel prilej, Toke Ervin (foto), preşedintele organizaţiei de tineret a PPMT Covasna.
Schweighofer in judetul Bacau
Austriacul Gerald Schweighofer câştigă din prelucrarea lemnului românesc peste un milion de euro pe săptămână. Calculul aparţine site-ului de business money.ro, care precizează că Holzindustrie Schweighofer a devenit cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România. Se ştie despre el că face parte dintr‑una din cele mai bogate familii austriece, o familie cu o tradiţie de trei sute de ani în industria de prelucrare a lemnului. Compania austriacă are în România trei unităţi pe bază de biomasă în baza unor promisiuni privind triplarea subvenţiilor acordate producătorilor în domeniu.
Societatea lui Schweighofer a realizat investitii importante in orasul Comanesti (jud. Bacau), unde a sponsorizat modernizarea unor scoli si a spitalului din localitate, aflat la un moment dat in pericol de desfiintare. In Comanesti, Schweighofer Holzindustrie BACO SRL detine o fabrica de mare capacitate (foto, fostul CPL din Comanesti), producand panele din lemn (capacitate 95.000 mc), dar si furnire sau panouri de cofraj. Buna relationare cu Schweighofer, considerat un prieten al Comanestiului, i-a facilitat primarului Viorel Miron (PNL) intalnirea cu omologul sau din Viena, in cadrul unei vizite efectuate de acesta in orasul de pe Valea Muntelui.
Sursa: Ziua News
