Relatia bolnavicioasa a politicului cu Biserica este ilustrata exemplar de sponsorizarile alocate – intre 2008 si 2012 – de municipalitatea Bacau catre cultele ce functioneaza pe raza teritoriala a orasului. In cei 4 ani, in temeiul Legii 350, institutia a “livrat” catre biserici sponsorizari totale de peste 11,5 milioane lei. Prin comparatie, domeniul tineret-educatie a beneficiat de sponsorizari infime, de cateva sute de mii lei. Primaria a mai ajutat cultele si prin diverse sponsorizari aprobate de Consiliul Local, in afara celor stabilite de Legea 350.
Consiliul Judetean, institutie administrativa cu un buget sensibil mai mic decat al municipalitatii Bacau, construieste de 20 de ani impozanta Catedrala a Inaltarii Domnului. Intr-o declaratie citata de Ziarul de Roman, vicepresedintele CJ Bacau, Dumitru Braneanu, a afirmat ca “este dificil sa contabilizam cat s-a cheltuit in cei 20 de ani pentru ridicarea catedralei”.
Cultele recunoscute legal ce functioneaza in municipiul Bacau au primit in ultimul mandat (2008 – 2012) sponsorizari totale in cuantum de 11,5 milioane lei din partea municipalitatii. Banii au fost dati in temeiul Legii 350, care permite Primariei sa faca sponsorizari pe diverse domenii de activitate comunitara: sport, tineret-educatie, cultura, mediu etc. Suma de bani primita de culte este impresionanta, daca ne gandim ca in acelasi interval de timp domeniul “tineret-educatie” a primit din partea municipalitatii sponsorizari de doar cateva sute de mii de lei. Praful de pe toba. In realitate, diferentele sunt si mai frapante, si asta pentru ca municipalitatea, prin intermediul CL, a acordat diverse alte sume de bani, independent de sponsorizarile reglementate de Legea 350. Banii ajunsi la culte sunt, prin urmare, mult mai multi.
In 2008, cultele din municipiul Bacau s-au ales cu sponsorizari de 2,1 milioane lei (la Legea 350); comparativ, in acelasi an, domeniul tineret-educatie a trebuit sa se multumeasca cu o alocare nesemnificativa: 100.000 lei, de 21 de ori mai mica decat cuantumul sponsorizarilor oferite cultelor. In 2009 trendul s-a mentinut: cultele au avut sponsorizari de 1,58 milioane lei; tineretul si educatia de 150.000 lei, de 10 ori mai putin. Intre 2010 si 2012, cultele au obtinut sponsorizari de 7,8 milioane lei in temeiul legii amintite. Doar domeniul “sport” a primit mai multi bani decat bisericile. Incepand cu 2011, domeniul “tineret-educatie” a fost comasat cu “mediu”, sponsorizarile obtinute fiind ceva mai mari. Asta pentru ca grosul banilor au ajuns in buzunarele unor asociatii si activisti de mediu, agreati de municipalitatea bacauana. In absenta mediului, tineretul si educatia au primit sponsorizari chiar mai mici decat in anii precedent. Tendinta edililor este clara: bani foarte multi canalizati, prin sponsorizari, catre domenii strategice din punct de vedere politic.
Finantarea se face pe proiecte, dar voturile obtinute prin preoti sunt mai sigure
Sponsorizarile la Legea 350 se fac in baza unor proiecte si este adevarat ca reprezentantii cultelor din Bacau s-au miscat mai cu gratie decat asociatiile si ONG-urile din domeniul tineret-educatie. Bisericile au depus proiecte mai “costisitoare” (reparatii lacase cult, intretinere case parohiale etc), dar la fel de adevarat e ca municipalitatea nu a cutezat niciodata sa propuna bani mai multi pentru domeniul tineret-educatie. Ba, in plus, mai multe proiecte au fost tratate in bataie de joc, oficiali ai unor ONG-uri alegand sa se retraga din sesiunile de sponsorizare din cauza sumelor ridicole (inutile) oferite de edili.
La fel de evident este ca finantarea, sistematica, a cultelor din Bacau a adus beneficii electorale directe conducerii Primariei, in conditiile in care preotii – erijati in vectori electorali – au facut jocul politicienilor la ceas de campanie. Investitiile in reabilitarea unor lacase de cult, vizibile cu ochiul liber, au adus mii de voturi primarului Romeo Stavarache si echipei sale de candidati la functia de consilier local.
An de an, aceleasi biserici si culte se infrupta din banul public, imaginand diverse proiecte si “proiectele”, astfel incat in virtutea punctajelor obtinute in comisia de analiza a CL sa primeasca sponsorizarile mult dorite. Imprejmuiri de biserici, lucrari de pictura, tamplarie, diferite dotari si reabilitari (sarpante, mobilier, case parohiale etc), reparatii de trotuare: toate sunt modalitati de usurare a bugetului local, cu consimtamantul unor alesi cointeresati politic in livrarea sponsorizarilor respective. Unde mai pui ca bisericile si cultele sunt deja finantate, consistent, prin intermediul bugetului de stat, respectiv a diferitelor hotarari si ordonante de urgenta emise de Guvern.
VEZI AICI ce sponsorizari a oferit Primaria cultelor intre 2008 – 2012
HCL martie 2012 HCL_114_2011 HCL_161_2010 HCL_177_2009 HCL_143_2008
La CJ nu se mai stie cat costa Catedrala “Inaltarea Domnului”
Simptomatic pentru relationarea politicului cu Biserica, via bani publici, este situatia Catedralei “Inaltarea Domnului” din Bacau, la a carei constructie se “mestereste” de mai bine de 20 de ani. Simbol arhitectonic si spiritual al Bacaului, impozanta catedrala este construita de catre Consiliul Judetean, proiectul fiind bugetat an de an de institutia administrativa. In ultimi ani, pe fondul crizei economice, catedrala a primit din ce in ce mai putini bani, diriguitorii CJ directionand bruma de bani existenta catre domenii considerate prioritate. Chiar si asa, oficialii CJ nu mai stiu cati bani s-au cheltuit cu construirea catedralei. Intr-o declaratie data Ziarului de Roman la mijlocul lui ianuarie 2013, vicepresedintele CJ Bacau, Dumitru Braneanu, recunostea ca dupa 20 de ani de la demararea lucrarilor de constructie e greu de estimat valoarea cheltuielilor facute de institutie pentru sustinerea proiectului.
Oficialul CJ a afirmat, cu aceeasi ocazie, ca fiecare generatie isi doreste sa lase ceva in urma si ca, din acest motiv, Catedrala “Inaltarea Domnului” merita toate eforturile. Dupa modelul Primariei Bacau, in ultimii ani si CJ s-a remarcat drept un sponsor al cultelor, dar sumele puse la bataie de institutie sunt sensibil mai mici decat cele oferite de municipalitate, dat fiind bugetul mult mai mic de care dispune CJ, comparativ cu Primaria.
ONG-urile cer sistarea sponsorizarilor facute pe bani publici
La inceputul acestei saptamani, mai multe ONG-uri din tara au solicitat Parlamentului sistarea finantarii bisericilor de catre stat si redirectionarea banilor spre domenii precum educatia sau sanatatea. Petitia a fost semnata de 32 de organizatii, initiatorii ei afirmand ca se impune introducerea unei legi care sa reglementeze modul in care Biserica atrage venituri/sponsorizari.
“Atat noi, cat si celelalte organizatii semnatare dorim sa atragem atentia parlamentarilor ca sumele stranse din taxe si impozite trebuie folosite in interesul direct al contribuabililor si nu pentru sustinerea cultelor, care sunt organizatii private. Cu aceasta ocazie ne reafirmam pozitia privind necesitatea adoptarii Legii Contributiei Bisericesti pentru a inlocui subventionarea cultelor de la buget printr-o contributie optionala, colectata dupa sistemul din Germania”, a declarat Toma Patrascu, vicepresedinte ASUR (Asociatia Secular-Umanista din Romania), una dintre ONG-urile semnatare.
