Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat joi, la vârsta de 82 de ani, a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecţie impresionantă de peste 60 de filme în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în acelaşi timp, haina de regizor, scenarist şi actor, cu o abilitate neobişnuită.
Sergiu Nicolaescu s-a născut pe 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, oraş pe care l-a părăsit în 1935, întrucât familia sa se stabilise la Timşoara. În acest oraş urmează cursurile şcolii primare şi liceul. Între anii 1948 şi 1952 a urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din Bucureşti (Politehnica), practicând ingineria în perioada 1954-1965. Apoi a practicat operatorie de film, devenind regizor, actor, scenarist şi producător de film.
Primul film regizat de Sergiu Nicolaescu a fost „Scoicile nu au vorbit niciodată” (1962), un documentar de scurtmetraj, cel dintâi lungmetraj de ficţiune urmând să-l realizeze în 1966-1967. Este vorba despre „Dacii”, o coproducţie româno-franceză impresionantă, cu o distribuţie pe măsură şi cu o figuraţie grandioasă, care au devenit apoi atribute ale tuturor filmelor sale istorice.
În 1962, realizează filmul care îl ajută să pătrundă într-adevăr în lumea cinematografiei: „Memoria Trandafirului”, o metaforă de 7 minute, care s-a bucurat de succes în ţări precum SUA şi Franţa.
Tot în Franţa are loc, cinci ani mai târziu, premiera pariziană a filmului „Dacii”. Pe Champs-Elysees, în dreptul restaurantului Fouquets, trona un afiş al filmului, având textul: „Un film du Serge Nicolaesco”. „Era o foarte mare satisfacţie pentru un tânăr debutant de 37 de ani. Din acest moment începea cariera mea internaţională”, declara regizorul mai târziu.
Anul revoltei studenţeşti de la Paris şi al Primăverii de la Praga, 1968, i-a adus lui Nicolaescu şansa de a lucra, în calitate de regizor, cu Orson Welles, Laurence Harvey şi alţi mari actori americani şi europeni, chiar la Bucureşti, unul din filmele produse la acea vreme fiind „Bătălia pentru Roma”, o producţie americano-germană.
Legendarul comisar Miclovan, devenit apoi Moldovan, cu care Sergiu Nicolaescu afirma că a atins celebritatea ca actor, s-a născut în 1972, după ce Titus Popovici şi Petre Sălcudeanu le-au propus lui Nicolaescu, Manole Marcus şi Iulian Mihu realizarea unui serial poliţist. Personajul său, un vechi poliţist, avea un rol secundar în serialul în care acesta apare alături de Ilarion Ciobanu (Roman).
Urmează, pentru Sergiu Nicolaescu, o perioadă profesională prolifică, între anii 1970-1980, timp în care a înfiinţat prima şcoală de cascadori din România şi o alta de recuzită. E o perioadă în care realizează cam două filme şi jumătate pe an, documentându-se, în paralel, pentru alte proiecte.
Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Mărin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroana de foc” (1990), „Triunghiul morţii” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supravieţuitorul” (2008), film pentru care a obţinut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, în 2006.
Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal – creaţie de referinţă în istoria filmului românesc.
Despre „Mihai Viteazul”, Sergiu Nicolaescu afirma că a fost cel mai greu film din cariera sa, cel mai greu „pariu” al său, dar că a meritat. Studiourile Columbia ar fi dorit să producă filmul, într-o distribuţie de zile mari, cu Orson Welles, Elisabeth Taylor, Richard Burton şi cu Charleton Heston în rolul marelui voievod. Autorităţile vremii au decis, însă, că distribuţia filmului trebuie să fie exclusiv românească, iar filmările au fost realizate în Cehoslovacia şi în Turcia.
De-a lungul carierei, actorul, scenaristul şi regizorul Sergiu Nicolaescu a lucrat alături de cele mai mari nume ale cinematografiei româneşti – Amza Pellea, Florin Piersic, Septimiu Sever, Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Olga Tudorache, Ghorghe Dinică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Colea Răutu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Eugenia Bosânceanu, Ernest Maftei.
Totodată, în îndelungata sa carieră, Sergiu Nicolaescu a jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareşalul Averescu şi Carol I.
Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul din actorii Revoluţiei din 1989, dar a şi scris pe această temă câteva cărţi, dintre care prima, „Un senator acuză”, a fost publicată în 1996 (a 2-a ediţie, 1998), urmată de „Cartea revoluţiei române decembrie ’89”, la editura Ion Cristoiu, în 1999. În decembrie 2005, el a publicat, la editura ALL, volumul „Lupta pentru putere. Decembrie ’89”, şi, la editura Topaz Bucureşti, „Revoluţia. Începutul adevărului”.
Cea mai recentă carte a sa este „Mămăliga a explodat! Decembrie 1989”, lansată în anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluţia Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revoluţie a fost „cel mai important lucru” pe care l-a făcut.
„Vă rog să credeţi că momentele respective au însemnat foarte mult pentru noi şi pentru mine a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut în viaţa mea. România, în momentul de faţă, pentru mine, este o mare dezamăgire. Şi acest lucru a influenţat această ultimă carte pe care am scos-o, în care, fără doar sau poate, reuşesc să transmit şi cititorului această cumplită stare prin care trecem în momentul de faţă”, a mai spus atunci Nicolaescu.
De asemenea, cineastul a avut şi o intensă activitate politică. Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură şi a deţinut preşedinţia comisiei în fosta legislatură. El s-a numărat, totodată, printre cei care au luat parte la Revoluţia din 1989.
În septembrie 2006, Pro Video a lansat primele şase titluri dintr-o colecţie de 21 de filme ale regizorului, pe suport DVD. Sergiu Nicolaescu declara atunci că „prostia cea mai mare care se poate spune este că unele dintre aceste filme au fost făcute la comandă”.
„Niciun film n-a fost făcut la comandă. Toate filmele mi le-am dorit, le-am făcut aşa cum mi-am dorit, iar acolo unde a trebuit, totuşi, să politizez ceva, am făcut-o cu multă, foarte multă rezervă”, a spus el.
În ultimii ani, Sergiu Nicolaescu a lucrat intens şi a regizat filmele „Carol I”, lansat în anul 2009, în care regizorul a interpretat chiar rolul lui Carol I, şi „Poker”, lansat în 2010. Despre „Poker”, regizorul spunea că este a doua comedie din cariera sa, după „Nea Marin Miliardar”.
Ultima producţie marca Sergiu Nicolaescu „Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei „Poker”, a fost lansată în februarie 2012. La fel ca restul filmelor semnate de Sergiu Nicolaescu şi „Ultimul corupt din România” a reunit mari nume ale scenei româneşti, între care Valentin Teodosiu, Horaţiu Mălăele, Mircea Diaconu, Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Ion Ritiu, Nae Lăzărescu Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo).
În contextul în care „Poker” a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o „Ultimul corupt din România”. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic”, aşa cum l-a descris regizorul Sergiu Nicolaescu.
În ultimii săi ani, Sergiu Nicolaescu şi-a continuat şi cariera politică. Când şi-a încheiat ultimul mandat de senator, pe 12 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a susţinut un discurs emoţionant de la tribuna Senatului.
„Vreau să vă mulţumesc pentru aceşti patru ani minunaţi pe care i-am petrecut împreună, în care dumneavoastră mi-aţi dăruit stimă şi consideraţie, simţăminte pe care şi eu vi le datorez. Mai am puţini ani de trăit şi mi-am dorit să-i termin în profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau să vă spun un sincer «La revedere!» şi vreau să vă spun în acelaşi timp «La mulţi ani!» şi sărbători fericite”, a spus Nicolaescu, în aplauzele parlamentarilor.
Sergiu Nicolaescu a primit numeroase decoraţii şi distincţii, între care Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler, în anul 2002.
De asemenea, pe 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu. În aceeaşi zi, în Târgu-Jiu, a fost inaugurat şi un cinematograf care poartă numele actorului.
„Ceea ce am făcut în viaţă, în primul rând, a însemnat muncă. Am făcut peste 60 de filme, am 135 de milioane de telespectatori în România şi peste un miliard de telespectatori în lume şi, cu toate acestea, ca gorjeni şi ca olteni vă puteţi mândri pentru că întotdeauna am spus cu mândrie că sunt născut în Târgu-Jiu. Pentru mine filmul a însemnat ceea ce era mai important în viaţă. Existenţa mea”, a spus, atunci, emoţionat Sergiu Nicolaescu.
Informatii preluate de pe mediafax.ro
