Lucrările de regenerare a pădurilor, efectuate pe parcursul anului trecut, au vizat 26.646 de hectare, cu 1.335 de hectare mai puţin faţă de anul 2022, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 19.354 de hectare (72,6%) au fost regenerări naturale, cu 427 hectare mai puţin decât în anul 2022, în timp ce 7.292 de hectare (27,4%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 908 hectare mai puţin faţă de anul precedent.
Cea mai mare parte din regenerări, respectiv 99,8%, s-a efectuat pe terenuri în fondul forestier, 0,1% pe terenuri preluate în fondul forestier şi 0,1% pe terenuri din afara fondului forestier.
În 2023, suprafaţa regenerată a scăzut comparativ cu anul anterior la răşinoase (1.472 dehectare), în timp ce la foioase a crescut (137 de hectare).
Din totalul suprafeţei regenerate artificial în anul 2023, ponderea cea mai mare, de 99,9%, o reprezintă regenerarea realizată prin plantaţii, din care cu puieţi din specii de răşinoase pe 3.962 de hectare şi cu puieţi din specii de foioase pe 3.324 de hectare. Semănăturile directe cu seminţe forestiere au fost de 6 hectare.
Totodată, anul trecut s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului pe o suprafaţă de 2.402,1 hectare, cu 128,3 hectare mai puţin faţă de anul 2022, lucrări de pregătire a solului pe o suprafaţă de 1.179,8 hectare, cu 104,5 hectare mai mult faţă de anul 2022, şi lucrări de îngrijire a culturilor tinere pe 65.831 de hectare, cu 6.002,5 hectare mai mult, comparativ cu anul 2022.
De asemenea, s-au mai efectuat lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe 16.214,7 hectare, cu 3.347,2 hectare mai puţin decât în anul anterior.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 21,3% din suprafaţa totală regenerată în anul 2023 a fost realizată în regiunea Nord-Est, 17,6% în regiunea Sud-Est, 16,5% în regiunea Centru, 11,6% în regiunea Nord-Vest, 11,5% în regiunea Sud-Muntenia, 11,3% în regiunea Vest, 9,6% în regiunea Sud-Vest-Oltenia şi 0,6% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele Vrancea (2.698 de hectare), Suceava (2.471 de hectare), Bacău (1.287 de hectare), Harghita (1.192 de hectare), Argeş (1.100 de hectare), Caraş-Severin (969 de hectare), Arad (897 de hectare), Bihor (864 de hectare), Braşov (845 de hectare), Hunedoara (810 hectare), Sibiu (777 de hectare), Neamţ (751 de hectare) şi Maramureş (732 de hectare).
