Zeci de aleși din administrația publică locală au devenit, în 2014, ținte ale luptei anticorupție condusă de DNA, instituție a cărei activitate a cunoscut un reviriment de proporții. Președinți de consilii județene, primari ai unor orașe importante, dar și consilieri locali sau județeni au experimentat măsurile preventive prescrise în noul cod de procedură penală. Arestul la domiciliu, dar și plasarea sub control judiciar, au devenit o modă judiciară. Pe fondul problemelor penale cu care se confruntă aleșii locali, în mai multe județe și orașe urmează a fi organizate alegeri locale parțiale. 2014 este anul în care Bacăul a pășit hotărât pe harta marii corupții administrative.
Presa centrală și site-urile de știri abundă de analize privitoare la „baronii” care nu vor mai prinde alegerile locale din 2016 din cauza problemelor de ordin penal cu care se confruntă. Harta localităților afectate de corupția administrativă include și municipiul Bacău, unde – conform site-ului știripesurse.ro – menținerea suspendării din funcție a primarului Romeo Stavarache, pentru a șasea lună consecutivă, deschide perspectiva organizării unor alegeri locale anticipate. Stavarache nu e singurul aflat în postura de „suspendat”: în zona Moldovei, primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, a fost plasat în arest preventiv, fiind inculpat în mega-dosarul Microsoft alături de Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea. „Pinalti” Ștefan, scrie știripesurse.ro, urmează să fie suspendat din funcție, măsura arestului preventiv fiind menținută de instanța supremă.
Pe lista „suspendaților” se află și alte nume grele, îndeosebi președinți de consilii județene proveniți din PSD sau PNL. Baronii social-democrați de Brăila (Bunea Stancu), Mehedinți (Adrian Duicu) sau Constanța (Nicușor Constantinescu) au fost suspendați deja din funcție, o situație juridică similară întâlnindu-se și în cazul baronilor liberali de Brașov (Aristotel Căncescu) sau Cluj (Horia Uioreanu). Acesta din urmă a mers chiar mai departe, înaintându-și demisia din funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj. Este de așteptat ca la Cluj să fie organizate alegeri anticipate pentru șefia CJ. Tot din PNL vine și șeful Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț, proaspăt plasat sub control judiciar într-un dosar lucrat de DNA, vizând infracțiuni de trafic de influență, luare de mită sau spălare de bani. Alături de Moloț a „căzut” și locotenentul din CJ, vicepreședintele Tiberiu Balint, de asemenea din PNL.
O vastă analiză dată publicității de Epoch Times și citată pe larg de Yahoo News România confirmă că, într-o măsură mai mare sau mai mică, aproape toți președinții de consilii județene au probleme cu DNA, unii regăsindu-se în dosare de răsunet, așa cum este cazul lui Cătălin Nechifor, președintele CJ Suceava, al cărui nume apare în dosarul mafiei retrocedărilor (Hrebenciuc – Paltin Sturdza). Sub forma unei liste a rușinii, Epoch Times a centralizat problemele judiciare cu care se confruntă baronii locali, precizând că lista ar fi fost cu mult mai lungă dacă ar fi fost puși la socoteală primarii și consilierii locali intrați în colimatorul procurorilor anticorupție. Analiza amintită îl vizează și pe șeful Consiliului Județean Bacău, Dragoș Benea, numele acestuia figurând în listă ca urmare a perchezițiilor efectuate de DNA în județul Bacău, la mijlocul verii trecute. Oamenii legii au efectuat 28 de percheziții, scotocind după documente atât la sediul CJ Bacău, cât și la locuința lui Benea (citește analiza Epoch Times – AICI). În acest caz, procurorii cercetează infracțiuni de corupție asociate perioadei 2005 – 2012, urmărirea penală fiind începută „in rem”.
Alegeri anticipate vor fi organizate, cel mai probabil, în județele Neamț și Vâlcea, unde președinții consiliilor județene – Culiță Tărâță și Ion Cîlea – au decedat, posturile fiind în acest moment vacante. Conform statutului aleșilor locali, alegerile trebuie organizate în termen de maxim 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile în interiorul căruia Ordinul Prefectului care a constatat încetarea de drept a mandatului poate fi atacat în instanță. Potrivit EVZ.ro, care l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Executivului, guvernul urmează să organizeze alegeri anticipate în mai multe județe din țară, administrațiile locale și județene fiind decimate de problemele penale cu care se confruntă majoritatea șefilor acestora.
O hartă interactivă publicată de stirileprotv.ro arată că nu mai puţin de 32 din cele 41 de judeţe au cel puţin un şef cu probleme în justiţie, însă dacă luăm în calcul şi membri simpli ai consiliilor judeţene observăm că întreaga ţară este împânzită de diverşi aleşi locali „întreprinzători”, care – notează Yahoo News România – beneficiază de prezumţia de nevinovăţie garantată de lege, anterior unei condamnări definitive.
