Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Bica a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, în stare de arest preventiv, împreună cu Dumitrean Crinuţa, la data faptelor preşedinte ANRP şi preşedinta Comisiei Centrale de Despăgubiri, şi împreună cu Bogdan Dragoş George şi Alexandru Lăcrămioara.
Au fost trimişi în judecată cu aceeaşi acuzaţie, sub control judiciar, şi Acomatu Sergiu Ionuţ, vicepreşedinte ANRP, Teodorescu Cătălin Florin, actualmente deputat în Parlamentul României, Baciu Remus Virgil (condamnat definitiv la pedeapsa de 5 ani pentru corupţie în altă cauză) şi Vasilescu Oana, şef birou în cadrul Ministerului Justiţiei. De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Nuţiu Emil, în stare de arest preventiv, evaluator şi a lui Gheorghe Stelian, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru comiterea unei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut că, la data de 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Baciu Remus Virgil, Bica Alina Mihaela, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George și Alexandru Lăcrămioara, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu cu încălcarea art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 130 535mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane.
Membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, puteau constata că expertul a folosit, în cadrul metodei comparaţiei vânzărilor, variabile (terenuri) care nu erau asemănătoare cu terenul supus evaluării, din punct de vedere al suprafeţei, locului amplasării şi datei evaluării. Aprobarea raportului de evaluare întocmit de expertul Nuţiu Emil, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, care prevăd că, în baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au realizat faptul că valoarea terenului era supraevaluată, aspect care reiese şi din faptul că, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul nr. 22714/FFCC mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului. Suma de 377.282.300 lei, plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei. Mai mult, conform estimărilor parţiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor de reparaţie, valoarea estimată pentru finanţarea despăgubirilor vizate de aceste legi, ridicându-se la 21 miliarde euro, ceea ce a determinat condamnări ale Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi chiar pronunţarea hotărârii pilot Maria Atanasiu vs. România, în anul 2012, din cauza unor accentuate întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata sumei de 263.327.559 lei, echivalentul sumei de 61.714.021,4 euro. În vederea recuperării prejudiciului, raportat la infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma autoratului, respectiv a complicității, reținute în sarcina inculpaților menționați anterior, ce au condus la un prejudiciu în sumă de 263.327.559 lei, echivalentul a 61.714.021,6 euro, s-a dispus sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile şi sume de bani aparținând inculpaților Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Baciu Remus Virgil, Bica Alina Mihaela, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George, Alexandru Lăcrămioara, Gheorghe Stelian Şi Nuţiu Emil. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, în rechizitoriu, procurorii au solicitat instanței menținerea măsurii preventive a arestării față de inculpații față de inculpații Bica Alina Mihaela, Bogdan Dragoş-George, Alexandru Lăcrămioara, Nuţiu Emil, Dumitrean Crinuţa-Nicoleta, precum și menținerea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpații Gheorghe Stelian, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin Și Vasilescu Oana, dar și menținerea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile şi sumelor de bani aparținând inculpaților. Având în vedere faptul că procedurile de citare faţă de inculpatul Marko Attila-Gabor nu au putut fi îndeplinite în totalitate, în aşa fel încât să nu poată fi invocate nerespectarea unor garanţii procesuale privind inclusiv dreptul la apărare, întrucât acesta este plecat din ţară, se va dispune disjungerea cauzei, urmând ca cercetările să fie continuate într-un dosar distinct, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
