Fondatorul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a încetat astăzi din viață. El a fost dus la spital în această dimineață, din cauza unor probleme cardiace.
El a fost internat la Spitalul Militar cu edem pulmonar. În cursul zilei a făcut infact. Corneliu Vadim Tudor suferea de diabet și avea probleme cardiace.
Corneliu Vadim Tudor a trecut pragul Revoluţiei ca jurnalist şi scriitor, dar s-a orientat repede spre politică. Împreună cu scriitorul Eugen Barbu, în 1990 a fondat revista „România Mare”, iar anul următor, Partidul România Mare. Ales senator în 1992, Vadim Tudor a fost locomotiva parlamentară a formaţiunii sale timp de 16 ani, cu un discurs catalogat adesea drept extremist, xenofob şi naţionalist. La fiecare tur de alegeri a reclamat fraude uriaşe în defavoarea sa şi a PRM.
În 1996 candidează pentru prima oară la prezidenţiale, iar rezultatul este modest, sub 5 la sută. Patru ani mai târziu, bulversează orice calcule electorale: ajunge în turul doi. Situaţia declanșează o mobilizare publică fără precedent în favoarea lui Ion Iliescu, inclusiv în tabăra partidelor de dreapta. Ion Iliescu câştigă fotoliul de la Cotroceni, în timp ce Vadim Tudor se mulţumeşte cu cele 121 de mandate parlamentare pentru PRM.
În 2004, Vadim Tudor ţinteşte din nou prima poziţie din stat, în stilu-i deja consacrat. „Eu candidez la preşedinţie şi eu vă spun că alegerile vor fi furate. Domnişoară, mă lăsaţi? Dle V Nicolau, educaţi-vă salariaţii sa nu ne mai bage pumnul în gură. Asta-i o mascaradă!”, spunea Vadim Tudor, în 22 noiembrie 2004, în timpul unei dezbateri la postul public de televiziune.
Acuzat şi în ţară, şi peste hotare, pentru discursul xenofob, liderul PRM încearcă în 2004 o reconciliere publică. Prezintă scuze poporului israelian pentru afirmaţiile antisemite şi construieşte în Braşov o statuie a fostului premier Yitzhak Rabin. Însă aceste gesturi nu îl ajută: adună doar 12,5 la sută din voturile valabil exprimate.
Declinul PRM continuă la alegerile din 2008: partidul rămâne în afara Parlamentului. Un an mai târziu, Vadim Tudor obţine trei locuri în Parlamentul European. Elementul-surpriză este tandemul electoral făcut cu Gigi Becali. Peste câteva luni, intră în cursa pentru Cotroceni, dar strânge numai 5,5 la sută din voturi.
În 2014, Corneliu Vadim Tudor își depune pentru a cincea oară candidatura la Preşedinţia României. Un demers aproape individual, pentru că Partidul România Mare s-a dezmembrat după despărţirea de nume cu notorietate precum Lia Olguţa Vasilescu, Corneliu Ciontu, Codrin Ştefănescu sau Dorel Onaca. Iar în vara lui 2013, reprezentanţii a 24 de organizații județene ale PRM au decis prin vot revocarea lui Vadim Tudor și a întregii conduceri a partidului.
Sursa: digi24
