Parchetul General a cerut Parlamentului documente cu privire la 144 de senatori şi deputaţi, din toate partidele, suspectaţi că şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare. Potrivit Alianţei pentru o Românie Curată, în ultimii ani, ANI a sesizat Parchetul General să facă verificări în cazul unor actuali şi foşti deputaţi şi senatori, care şi-au angajat rude în propriile birouri parlamentare. În mai multe cazuri, Parchetul instanţei supreme a făcut cercetări pentru conflict de interese şi a trimis în judecată dosarele în care sunt acuzaţi foşti şi actuali parlamentari.
Până acum, mai mulţi parlamentari au primit deja sentinţe definitive pentru conflict de interese, chiar dacă toate sunt condamnări cu suspendare: Karoly Kerekes (UDMR), Mate Andras Levente (UDMR), Ştefan Buciuta (deputat Uniunea Ucrainenilor din România), Mihai Radan (fost deputat Uniunea Croaţilor din România), Niculae Mircovici (deputat reprezentând minoritatea bulgară), Luminiţa Iordache (fost deputat PSD şi UNPR). De asemenea, au fost trimişi în judecată Marian Neacşu (liderul deputaţilor PSD, condamnat în primă instanţă la amenda penală, pentru că şi-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar), Oana Niculescu Mizil (fost deputat PSD, condamnată nedefinitiv la 3 ani cu suspendare, pentru că şi-a angajat ilegal mama la Parlament), Arpad Pal (fost deputat UDMR, trei ani de închisoare cu suspendare), Anghel Stanciu (deputat PSD, şase luni cu suspendare), Vasile Ghiorghe Gliga (deputat PSD), Ghervazen Longher (minoritatea poloneză), Sorin Constantin Lazăr (senator PSD), Stelian Eftemie (fost deputat PDL), Stelică Iacob Strugaru (fost deputat PDL), Adrian Miroslav Merka (deputat Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor).
În paralel, în Parlament a fost depus un proiect de lege privind modificarea Codului Penal, prin care se permite funcţionarilor publici să-şi angajeze rudele până la gradul al II-lea inclusiv fără ca acest lucru să intre în sfera conflictului de interese. Proiectul a trecut de Senat prin aprobare tacită. De acest proiect beneficiază şi parlamentarii, pentru că, din punct de vedere penal, ei sunt consideraţi funcţionari publici. Dacă proiectul trece şi de Camera Deputaţilor (cameră decizională pentru acest proiect), parlamentarii care au dosare pe rolul instanţelor vor scăpa, deoarece se va aplica legea penală mai favorabilă.
Noul Codul Penal prevede la Capitolul II – Infracţiuni de serviciu, art. 301 – Conflictul de interese, următoarele: “(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Proiectul de lege adoptat tacit de către Senat modifică alineatul 2 astfel: “(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii: emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta; exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora”. Proiectul a primit avize negative de la Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului şi de la Ministerul Justiţiei.
