La două zile după lansarea oficială a candidaturii pentru funcţia de preşedinte al României, cu tema apartenenţei sale la religia ortodoxă în prim-plan, premierul Victor Ponta a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care aproape 19.000 de cântăreţi în biserici sunt repuşi pe statele de plată ale consiliilor judeţene în condiţiile în care erau, potrivit Guvernului, la un pas de concediere. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fără dezbatere publică şi fără a fi anunţat de Guvern nici înainte, nici după şedinţa în care s-a adoptat. Lăsată timp de mai multe luni în aşteptare, problema cântăreţilor s-a rezolvat la urgenţă după ce aceştia au făcut demersuri către autorităţile bisericeşti superioare, scrie gandul.info
Așadar, aproape 19.000 de cântăreţi bisericeşti ajunşi în situaţia de a fi scoşi de la plăţile făcute lunar de consiliile judeţene către biserici au fost incluşi din nou în statele de plată ale autorităţile locale, la urgenţă, după ce au făcut o serie de demersuri către înalţii prelaţi. Deşi datează de mai multe luni, ca urmare a unor rapoarte ale Curţii de Conturi din 2011 şi 2012, care a semnalat ca plăţi ilegale sumele transferate bisericilor de la consiliile judeţene pentru salariile cântăreţilor, problema lor s-a rezolvat cu prioritate după ce Ponta a spus că e mândru că e ortodox în țara în care trăiește. „Este o chestiune care a fost semnalată acum ceva timp, s-a încercat soluţionarea şi prin intermediul Ministerului Muncii, nu s-a reuşit şi în aceste condiţii a fost dată această ordonanţă de urgenţă”, a explicat Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, instituţa care a iniţiat proiectul.
Concret, ordonanţa repune în plata consiliilor judeţene cântăreţii bisericeşti, al căror număr este estimat de Guvern la 19.000, pe care autorităţile locale refuzau să îi mai plătească din bugetele lor după o serie de controale ale Curţii de Conturi care au sesizat acest lucru ca fiind ilegal. După ce funcţia de cantor a fost inclusă, în Legea salarizării personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii Curţii de Conturi au reclamat că plata celor încadraţi sub această denumire în biserici nu ar trebui să se mai facă prin Consiliul Judeţean – care plăteşte doar personalul neclerical -, ci, eventual, direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, aşa cum se întâmplă şi în cazul preoţilor.
Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea directă a prim-ministrului, susţine însă că s-a făcut o confuzie, cantor – aşa cum apare în legea salarizării – fiind funcţia specifică exclusiv Cultului Mozaic, singura pentru care plata se face de la bugetul naţional. În consecinţă, s-a operat modificarea şi în legislaţie. În urma avertisementelor primite din partea Curţii de Conturi, mai multe consilii judeţene au sistat însă plăţile către cântăreţii bisericeşti lăsându-i fără salarii.
Situaţia creată de neclaritatea legislativă este însă cunoscută la nivel guvernamental din 2012, atunci când au apărut primele rapoarte în acest sens. Fără a avea o evidenţă clară a numărului de consilii judeţene care sistaseră plăţile, Secretariatul de Stat pentru Culte a grăbit demersurile în Guvern, invocând în nota de fundamentare pe care o pregătise pentru a argumenta necesitatea schimbării nomenclatorului funcţiilor neclericale, faptul că aproape 19.000 de cântăreţi erau ca şi concediaţi din această vară:
”Vă aducem la cunoştinţă că începând cu data de 1 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curţii de Conturi a României prin care s-a constatat că s-au efectuat plăţi fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcţia de cantor, cea mai mare parte a consiliilor judeţene au sistat integral plăţile pentru acordarea sprijinului la salarizarea personalului neclerical încadrat în unităţile de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Astfel, un număr de 18.951 de salariaţi, reprezentând personalul neclerical al cultelor, nu-şi mai primesc drepturile salariale, angajatorilor (cultelor) rămându-le doar soluţia concedierii acestora”, se arată în documentul menţionat.
