Minodora Cliveti, nemultumita ca guvernul nu negociaza drepturile sindicale in firmele private. Studiu de caz – Nokia Cluj

Deschiderea fabricii Nokia in Romania in 2008 a fost prezentata drept un mare succes al politicii PDL care reusea, pare-se, intr-o perioada de criza, sa creeze locuri de munca pentru romani. S-a vorbit mai putin despre faptul ca Nokia isi delocalizase fabrica din Germania pentru a veni in Romania si ar fi trebuit sa existe cel putin o prezumtie ca guvernul PDL negociase bine aceasta afacere, in interesul national si al lucratorilor nou angajati. Si iata ca la numai 3 ani de la acest eveniment Nokia a delocalizat din nou, iar Guvernul PDL a facut apel la Fondul european de ajustare la globalizare.

Comisia pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European al carei membru este europarlamentarul Minodora Cliveti a emis o opinie la raportul pe care il face Comisia pentru Buget pe aceasta tema si a aprobat suma de 2.942.680 euro destinati sustinerii reintoarcerii pe piata muncii a celor 1416 lucratori disponibilizati. Este important de subliniat insa faptul ca la pct 6 al documentului este facuta mentiunea ca fondul de ajustare a fost deja solicitat pentru ajutarea celor 1.337 lucratori germani disponibilizati de Nokia in 2008, afirmatie care are o conotatie critica  explicita la adresa companiei si  implicita la adresa Romaniei.

Asa cum rezulta din documentul de baza al Comisiei de buget, ca si din opinia Comisiei pentru ocuparea fortei de munca, suma acordata este conforma cu cererea facuta in 2011 de catre guvernul Romaniei. Prin comparatie, pentru delocalizarea Nokia din Germania in 2008, fondul a contribuit cu 5,5 milioane euro pentru reorientarea profesionala, in timp ce pentru reducerea activitatii Nokia in Finlanda s-a solicitat si obtinut in afara unor fonduri pentru aceleasi scopuri si cate 7.500 euro pentru subventii pentru salarii (acestea pot fi puse la dispoziţia angajatorilor care doresc să ofere un loc de muncă lucrătorilor vizaţi).

„Concluzia nu poate fi decat una: afacerea Nokia in Romania a fost una facuta rapid, fara o analiza corecta a avantajelor si dezavantajelor, fara luarea de garantii ferme pentru stabilitatea locurilor de munca create si mult trambitate. Exemplul Germaniei in situatia similara a fost ignorat, iar dupa ce raul s-a produs, respectiv compania a inchis fabrica plecand in zone mai favorabile cresterii profitului, guvernul PDL a apelat la Fondul european de asemenea intr-un mod superficial, solicitand sume mici pentru ajutorarea muncitorilor ramasi fara lucru, pentru a fi sigur, probabil, ca va obtine ceva pentru a potoli nemultumirile”, a declarat europarlamaneratul roman.

„Este clar ca o mai buna intemeiere a cererii noastre, o mai buna justificare, dar, mai ales crearea convingerii la Bruxelles ca Romania nu are nici o culpa in producerea acestor drame personale pentru lucratorii romani, ar fi fost de natura a majora aceste ajutoare. In realitate, impresia generala este de culpa a Romaniei care s-a angajat intr-un mod precipitat in aventura Nokia si de proasta gestionare a acestei afaceri, intr-un stil politicianist clasic pentru guvernele Romaniei sub care s-a incheiat aceasta afacere”, a mai spus Minodora Cliveti.