Între 2007 și 2022, speranța de viață în România a crescut cu 2 ani, ajungând la o medie de 75,1 ani, a treia cea mai scăzută din UE. În schimb, speranța de viață sănătoasă a scăzut cu 2,4 ani, ajungând la 59 de ani – cea mai mică din regiune. Astfel, diferența dintre cei doi indicatori a ajuns la 16 ani, ceea ce pune o presiune considerabilă asupra serviciilor medicale, conform datelor Eurostat.
În 2007, diferenta dintre speranţa de viaţă şi speranţa de viaţă sănătoasă era de doar 11,7 ani.
Cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă din regiune avea în 2022 Bulgaria, de 66,7 ani
În 2022 speranţa de viaţă a crescut în toate statele membre ale UE comparativ cu 2007. În ţările din regiune (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România) speranţa de viaţă se poziţionează printre nivelele cele mai scăzute în Uniune, cu 4,2 până la 9 ani sub cea mai ridicată speranţă de viaţă, de 83,2 ani, în Spania.
Speranţa de viaţă din România a fost de 75,1 ani în 2022, a treia cea mai mică în UE, cu doi ani mai ridicată decât în 2007. Creşterea speranţei de viaţă a fost aceeaşi precum în Cehia, a doua după Ungaria cu cea mai mare creştere de 2,4 ani şi peste creşterile înregistrate în Polonia (1,8 ani) şi Bulgaria (1,2 ani) cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.
Speranţa de viaţă din România (75,1 ani) este cu 0,9 ani mai mare decât în Bulgaria (74,2 ani), dar mai mică cu 3,9 ani faţă de Cehia (79 ani), cu 2,1 ani faţă de Polonia (77,2 ani) şi cu 0,9 ani faţă de Ungaria (76 ani).
Citește articolul complet aici.
