10 facultăţi de evitat, dacă vrei să îţi găseşti un loc de muncă după absolvire

Topul facultăţilor care le dau absolvenţilor şanse foarte mici să îşi găsească un loc de muncă după terminarea şcolii este condus deManagement, Turism, Drept, Administraţie publică, Ştiinţe politice, Studii europene, Litere, Psihologie, Sociologie, Filosofie, potrivit unui sondaj realizat de REALITATEA.NET în rândul specialiştilor HR.

„Sunt mulţi tineri care se îndreaptă către facultăţi de Management sau Turism, având impresia că jobul le este asigurat după absolvire şi vor face şi ceva atractiv. Adevărul este altul, piaţa reală le oferă mai puţine oportunităţi decât îşi imaginează. Nicio firmă nu te angajează manager pentru că ai terminat facultatea de Management, Acelaşi lucru este valabil şi pentru studenţii de Drept. În momentul de faţă este o inflaţie de absolvenţi cu studii juridice care nu îşi găsesc un loc de muncă”, spune Daniela Necefor, managing partner al TBS România.

Potrivit acesteia, angajatorii caută din ce în ce mai mult oameni cu pregătire tehnică, de aceea specializările de la Politehnică au revenit pe val. Din păcate, în industria românească cei mai mulţi specialişti din domeniul tehnic se află aproape de vârsta pensionării,sunt foarte putini ingineri şi specialişti tineri. „Paradxoal, multinaţionalele care caută un profil tehnic pun şi condiţie de vârstă, să fie sub 35 de ani, ceea ce face foarte dificilă misiunea de recrutare”, explică Necefor.

„Cea mai mare incompatibilitate între absolvenţi şi nevoia de forţă de muncă tânără a companiilor se regăseşte pe specializările unde piaţa are un grad de dinamicitate ridicat. Astfel de ramuri suntMarketing, Managementul afacerilor, Relaţii publice„, spune Adi Cernat, CEO al SmartDreamers. Multe dintre specializările din ASE sau din celelate universităţi de ştiinţe economice din ţară, cu toate că sunt foarte căutate de tinerii absolvenţi, nu asigură un job după absolvire. Este cazul contabilităţii, relaţiile internaţionale sau marketingului.

Potrivit speciailiştilor în resurse umane, structura învăţământului superior de la noi nu este aliniată aproape deloc la ultimele trenduri din piaţa reală. De cele mai multe ori, companiile sunt puse în situaţia de a alege între angajarea de personal cu experienţă sau angajarea unui tânăr absolvent, caz în care firma îşi asumă rolul de „educator” mai multe luni după recrutare, pentru a aduce la zi tânărul absolvent cu ultimele trenduri din piaţă.

Potrivit lui Dan Berteanu, partener al achieveglobal CEE, sunt din ce în ce mai puţini cei care activează în domeniul pentru care se pregătesc. Explicaţia acestui fapt ţine de două motive: „sistemul este anacronic şi se învaţă după aceleaşi cărţi şi metode după care am învăţat eu acum 20 de ani când lumea era complet diferită şi habar nu avem către ce ne îndreptăm?”

„Cred că nu FACULTATEA contează, ci UNIVERSITATEA din care face parte! Dacă te uiti pe ranking-urile internaţionale o să vezi întotdeauna universităţi clasificate, nu facultăţi. Dacă te duci la o universitate bună, de top mondial, îţi găseşti imediat joburi foarte bune indiferent ce facultate faci acolo. Poţi face cea mai bizară facultate din lume şi primeşti imediat oferte de joburi la care alţii nici nu pot visa dacă universitatea se numeste Princeton, MIT sau Cambridge”, spune George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri din România.

O situaţie asemănătoare, dar puţin diferită este în cazul joburilor pentru care ai nevoie de o CERTIFICARE, crede Butunoiu, adica acolo unde eşti obligat să obţii o diplomă de universitate în domeniul respectiv: doctori, arhitecti, ingineri. Singura ierarhizare certă a facultăţilor din România a fost făcută în urmă cu trei ani de Ministerul Educaţiei împreună cu experţi din cadrul Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA). Cu toate că este contestată de multe instituţii de învăţământ, clasamentul poate fi totuşi un reper pentru absolvenţii de liceu.

Au fost analizate 60 de domenii de studii, iar facultăţile au primit un calificativ de la A la E. Programele de studii care au obţinut A sunt cele mai performante, iar cele notate cu E sunt cele mai slabe. Nu mai puţin de 11 facultăţi de Drept din ţară (dintre care 5 din Bucureşti) au primit calificativul E, la fel ca şi 9 facultăţi de Comunicare, 6 de Economie şi 7 de Management. De la clasificarea din 2011, mai multe instituţii de învăţământ şi-au „reparat” deficienţele şi spun că au ieşit din zona neagră a evaluării.

Sunt câteva specializări despre care ştie toată lumea că aduc rapid un job bine plătit: IT, Automatică, Cibernetică, limbi străine rare. Dar sunt şi facultăţi mai puţin celebre, dar cu un viitor cert în orizontul a 5-10 ani, spun specialiştii în resurse umane. În topul facultăţilor neglijate, dar care reprezintă bune opţiuni pentru viitor, atât din perspectiva găsirii unui loc de muncă, cât şi a salarizării pe termen mediu se află specializări ca Mecanică, Agronomie, Chimie alimentară, Mecatronică, Tehnologia şi Chimia textilelor, Petrol şi Gaze, Logistică industrială, Tehnologie dentară, Inginerie auto, Fizică.

Specialiştii HR spun că şansele cele mai mari la un job le au acei studenţi care au fost implicaţi în programe de internship şi voluntariat încă din facultate sau care au avut expunere la nivel international prin burse externe. Cunoaşterea mai multor limbi străine este un alt factor important pentru absolvenţii de facultate, indiferent de profilul acesteia.

Facultăţile cel mai puţin căutate pe piaţa muncii:

– Management, Turism, Drept, Administraţie publică, Ştiinţe politice, Studii europene, Litere, Psihologie, Sociologie, Filosofie

Cele mai căutate specializări (2014):

– Informatică, Limbi străine (rare), Cibernetică, Automatică, Agronomie, Medicină, Farmacie.