Storia.ro, platforma de imobiliare, lansează un studiu despre felul în care românii percep piaţa imobiliară în prezent, acţiunile pe care le fac şi estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Întrebaţi dacă îşi doresc să achiziţioneze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenţi au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da şi nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuinţă în următorul an, iar alţi 8% înclină spre nu.
Conform sursei citate, bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000 şi 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 şi 120.000 EUR şi 8% depăşesc 121.000 EUR.
Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziţii imobiliare în ultimele 6 luni, pentru aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenţi a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluţia diferă în funcţie de buget. 44% dintre cei care sunt dispuşi să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, faţă de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creşterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuinţe de 91.000-120.000 EUR (30%) şi cei de peste 121.000 EUR (31%), arată sursa citată.
Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebaţi care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menţionat în proporţie de 75% că scăderea preţului locuinţelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanţă se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) şi creşterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăţi perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% şi de creşterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenţi, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia.
- “În privinţa aşteptării legate de evoluţia preţurilor, e normal ca oamenii să îşi dorească o scădere a acestora. Sunt copleşiţi de creşteri pe toate planurile şi nu îşi mai doresc o creştere de preţ şi în cazul viitoarei lor locuinţe, aceasta având şi un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustaţi cu inflaţia) avem deja o scădere a preţurilor medii în imobiliare (practic preţurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflaţiei), deci suntem pe perioada de corecţie la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflaţia nu va afecta şi piaţa construcţiilor, care are două componente principale: materialele şi forţa de muncă (manopera). Aşteptările mele şi ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creşterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a preţurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câştigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câştigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb preţurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenţiei imobilare The Concept.
Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporţie de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporţie de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, faţă de 33% dintre respondenţii care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a ramas acelaşi pentru 44% dintre respondenţi, a scăzut pentru 33% şi a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinţei a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit.
În ceea ce priveşte aşteptările pentru următoarele 6 luni, 39% dintre participanţi anticipează o scădere semnificativă a preţurilor, 27% – o uşoară scădere, în timp ce 9% se aşteaptă să stagneze. Doar 8% se aşteaptă la o creştere uşoară şi 5% la una semnificativă. 12% declară că nu ştiu la ce să se aştepte. Cei care se aşteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preţ sunt respondenţii cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creşterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%), precizează sursa citată.
În următoarele 12 luni însă, proporţia celor care se aşteaptă ca preţurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă uşor. O uşoară creştere este estimată de 12% dintre respondenţi, o creştere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%.Proporţia celor care nu ştiu în ce direcţie se vor îndrepta preţurile creşte până la 18%. Pentru acest orizont de aşteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care aşteaptă scăderi semnificative, iar creşterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 eur (10%).
Subiectele care influenţează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – preţurile mai mari ale locuinţelor, pentru 38% – creşterea dobânzilor la credite, pentru 36% – preţurile mai mari pentru coşul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condiţiilor de creditare, în timp ce 8% menţionează modificările din noul Cod Fiscal.
Cu privire la starea pieţei imobiliare din România, 80% dintre respondenţi cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară şi tot atâţia că e mai bine să amâne achiziţia unei proprietăţi.
36% consideră că locuinţele încă mai sunt accesibile şi 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuinţele accesibile, faţă de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR.
Percepţia unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piaţă. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza preţurilor reale de tranzacţionare, ca raport dintre preţul mediu per metru pătrat (mp) al locuinţelor şi salariul mediu net pe economie.
Senzaţia unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influenţează şi sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenţii la piaţa imobiliară: îngrijorare, în proporţie de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranţa este menţionată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% şi indiferenţă 3%.
Activităţile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunţurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea ştirilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenţilor şi mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăţilor de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupaţi de ştirile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuşi să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% faţă de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR).
Dintre cei care au completat chestionarul şi au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 şi 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câştigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei şi 7% – între 7.501 – 9.000 lei, se mai arată în comunicat.